Periferia estică a Europei cunoaşte o perioadă interesantă (WSJ)

În timp ce ţările de la extremitatea sudică şi vestică a zonei euro au ţinut prima pagină a ziarelor cu problemele lor, statele de la periferia estică a Uniunii Europene trec printr-o perioadă de succes, scrie Wall Street Journal (WSJ) în ediţia de joi. Publicaţia precizează că deşi creşterea economică în România a fost slabă, ţara are, la fel ca Polonia, Republica Cehă şi Ungaria o ''supapă de siguranţă'' valoroasă, moneda proprie.

Într-adevăr, Europa de Est a constituit în ultimul timp o sursă rară de veşti bune pe fondul unei economii globale din ce în ce mai sumbre. Cu toate acestea, avertizează publicaţia americană, este puţin probabil ca această stare să dureze, în condiţiile în care problemele pe termen lung - şi în special îmbătrânirea populaţiei - vor continua să planeze deasupra acestor economii.

Performanţa Poloniei se distinge în mod de deosebit, în condiţiile în care Polonia este una dintre cele mai mari ţări, deşi relativ nedezvoltate, din Europa. Până la sfârşitul celui de-al doilea trimestru, economia sa crescut cu 4,5% faţă de un an mai devreme.

În ceea ce priveşte Slovacia, aceasta a reuşit o creştere economică de 3,5%, în timp ce Republica Cehă a înregistrat o creştere mai modestă de 2,4% - în mare măsură ca urmare a unui al doilea trimestru foarte modest în acest an - deşi clar mai bună decât creşterea de 1,6% înregistrată de zona euro în general.

Nu toate statele din Europa de Est s-au descurcat însă bine. Economiile Bulgariei şi Ungariei au fost destul de fragile, în timp ce România a crescut foarte puţin.

În condiţiile în care aproape întreaga regiune se confruntă cu un boom al exporturilor, aceste diferenţe de performanţă se datorează în mare parte performanţelor relative ale cererii interne.

Polonia are o bază internă suficient de mare pentru a ţine pasul cu un elan pe plan intern. În alte părţi însă, consumul a scăzut, în timp ce unele ţări s-au luptat cu deficite publice mari, cu povara grea a datoriei externe sau o combinaţie a acestor două probleme.

Pe de altă parte, tot ceea ce face Germania constituie o importantă sursă de îngrijorare pentru aceste ţări. În absenţa unei cereri satisfăcătoare pe plan intern, şi dat fiind dependenţa lor de cererea germană pentru produsele pe care le exportă, orice problemă pe care o va întâmpina gigantul lor vecin va avea repercusiuni grave asupra economiilor lor.

Spre deosebire de ţările din regiune care au adoptat moneda euro, care vor suferi chiar mai mult dacă economia Germaniei încetineşte, ţări precum Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi România au o valoroasă supapă de siguranţă: monedele proprii. Acestea au fluctuat semnificativ după cum este necesar. Spre exemplu, zlotul polonez este în scădere cu 8% în acest an, în timp ce coroana cehă s-a apreciat cu peste 2%, în parte datorită finanţelor solide alte ţării.

Pe de altă parte, remarcă WSJ, chiar dacă Germania reuseşte să-şi menţină performanţele la export, ţările din Europa de Est se confruntă cu o altă problemă. Dat fiind relativa lor lipsă de dezvoltare, acestea au populaţii îmbătrânite şi în scădere, ceea ce va pune o frână în calea dezvoltării lor, avertizează economistul şi bloggerul Edward Hugh.