Pensiile speciale pentru aleşi şi revolta oierilor
alte articole
După ce s-a instaurat guvernul de tehnocraţi, Parlamentul actual şi-a văzut nestingherit de treburile sale precum votarea pensiilor speciale pentru toţi aleşii locali care au avut cel puţin 2 ani de mandat şi bineînţeles pentru ei înşişi. Logica este că actualii parlamentari mai au doar un an la putere în care pot să facă ce vor, iar apoi unii dintre ei nu se vor mai regăsi pe liste. Privilegiile trebuie votate pe bandă rulantă, la fel şi măsurile populiste, că doar guvernul tehnocrat plăteşte.
Nu era suficient că guvernul Ponta a introdus o mulţime de măsuri populiste, şi a promis măriri de salarii tuturor, medicilor, profesorilor, funcţionarilor şi a făcut în acelaşi timp reduceri de taxe, fără să explice de unde vor veni sursele de finanţare. Acum guvernul Cioloş este şantajat de Dragnea şi alţii ca el - dacă nu acceptă măsurile luate de Parlament, pierde susţinerea acestuia.
Însă Partidele se înşeală dacă au senzaţia că societatea nu înţelege sfidarea Sistemului şi că se pot în continuare face legi împotriva unor categorii sociale, precum oierii, şi pentru "aleşii Poporului".
Legea aberantă prin care este redus numărul de câini de la stâne şi este interzis păşunatul iarna pare o mostră de prostie la prima vedere. Cum să reglementezi ca ciobanul să-şi ucidă câinii, care deranjează lobby-urile vânătorilor, sub pretextul că aperi fauna cinegetică şi să nu-i permiţi să-şi apere oile de lupi şi urşi? Mai mult, cum poţi să-i interzici să-şi desfăşoare activitatea pe timpul iernii şi să-şi folosească pământul pentru păşunat?
Pare noaptea minţii. Pe lângă o încălcare grosolană a dreptului de proprietate, este o aberaţie, dar în realitate este vorba nu despre prostie, ci de ticăloşie. Printre cei zece senatori şi deputaţi ce au iniţiat proiectul ce a devenit Legea 149/2015 se numără şi câţiva vânători. Dintre aceştia se remarcă deputaţii Atilla Kelemen şi Florin Iordache care sunt vicepreşedinţi ai Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România. Grupul de lobby al vânătorilor a fost se pare foarte deranjat de retrimiterea legii în Parlament de către preşedintele Iohannis.
Legea 149/2015 prevede printre altele ca ”în scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzice: ... c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie”. Prin urmare ce-i preocupă pe aleşii noştri este fauna cinegetică, cu alte cuvinte vânatul lor. Ce are păşunatul... cu vânatul? Adevărata intenţie a deputaţilor şi a lobby-urilor vânătorilor este să le limiteze ciobanilor atât de mult drepturile încât aceştia să fie obligaţi să renunţe la oierit şi să le lase lor păşunile pentru vânătoare şi alte afaceri.
Revolta oierilor
Reacţia ciobanilor la abuzul autorităţilor a fost promtă. Aleşii neamului s-au trezit în curtea Parlamentului cu 4.000 de oieri revoltaţi şi foarte hotărâţi să-şi apere drepturile. Presiunea lor a fost eficientă iar parlamentarii au bătut în retragere. După 6 ore de asediu, protestul s-a încheiat ca urmare a semnării unui protocol între Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor, Ministerele Agriculturii şi Mediului şi Federaţia Agrostar care prevede modificarea prin Ordonanţă de Urgenţă a celor două articole controversate din Legea Vânătorii, cele referitoare la păşunat şi la numărul de câini pe care crescătorii de animale îl pot folosi pentru protejarea stânii, cât şi constituirea unui grup de lucru, în perioada următoare, format din cele patru părţi semnatare, care va modifica toate prevederile legale în vigoare cu incidenţă asupra bunei desfăşurări în sectorul agricol.
Acţiunea hotărâtă a oierilor este un semn că societatea nu mai este dispusă să accepte să fie călcată în picioare de Sistemul care o sfidează. Din păcate nu este un lucru nou faptul că în Comisia de Agricultură lobby-urile marilor companii stau la masă cu parlamentarii pentru a procopsi România cu toate ”binecuvântările”.
Scriam mai demult despre cum în cadrul unei dezbateri în Comisia pentru agricultură şi silvicultură a Camerei Deputaţilor, parlamentari, reprezentanţi ai fermierilor şi ai unor companii precum Monsanto şi Pioneer s-au pronunţat în unanimitate pentru cultivarea de soia şi porumb modificate genetic în România, susţinând că ţara noastră poate deveni şi exportator de astfel de produse. Deşi au recunoscut că nu există studii ştiinţifice care să demonstreze că OMG-urile nu au efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, participanţii la dezbatere au acuzat ignoranţa societăţii, a presei şi a tuturor celor care se opun.
Preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, a ţinut să-i jignească pe cei care se opun culturilor modificate genetic, afirmând că ”aşa-zişii ecologişti sunt plătiţi de companiile producătoare de pesticide. Este o tehnologie nouă, cu producţie mult mai mare decât cea clasică şi mai ieftină, şi noi trebuie să ne creştem randamentul pe piaţa comună. Cei care se opun au murit de foame sau de prostie, nu pentru că au mâncat soia”.
La rândul său, Costel Şoptică, secretarul Comisiei pentru agricultură şi silvicultură, care potrivit Hotnews s-a implicat şi ”în interesul unei legi a vânătorii mai bune şi protecţioniste pentru vânat”, a afirmat că ”trebuie să decidem dacă avem voinţa politică de a introduce culturile modificate genetic. Apoi Ministerul Agriculturii trebuie să-şi ia răspunderea de a lansa demersul, iar marile companii trebuie să facă o campanie de informare corectă şi coerentă”. Prin urmare marile companii şi lobby-urile vânătorilor decid ce vom mânca şi respectiv ce pot să facă ciobanii pe terenul lor. Doar ele sunt consultate când se iau astfel de decizii şi tot ele trebuie să facă informarea, nu autorităţile.
Revolta ciobanilor arată însă că România nu este un sat fără câini aşa cum ar vrea parlamentarii, care s-au găsit să limiteze numărul acestora la stâne, şi că ei vor reacţiona de câte ori va fi nevoie la abuzurile Sistemului.
Revolta ciobanilor arată însă că România nu este un sat fără câini aşa cum ar vrea parlamentarii, care s-au găsit să limiteze numărul acestora la stâne, şi că ei vor reacţiona de câte ori va fi nevoie la abuzurile Sistemului.
Pensiile speciale ale aleşilor
La fel ca în privinţa acestei legi aberante, românii ar trebui să protesteze însă şi împotriva votării pensiilor speciale pentru toţi aleşii locali. Proiectul de lege privind acordarea de pensii speciale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene care au ocupat o astfel de funcţie cel puţin doi ani a primit un raport favorabil în Comisia juridică din Senat în aceeaşi zi în care parlamentarii şi-au votat pensii speciale în plenul comun.
Un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie de aproximativ 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câştiga, în plus, aproximativ 4.600 de lei. Asta în condiţiile în care potrivit datelor Eurostat peste 40% din populaţia României este expusă la riscul sărăciei şi excluderii sociale, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 1 în rândul ţărilor UE.
Justificarea pensiilor speciale pentru aleşi, ca şi pentru parlamentari este sfidătoare. Săracii aleşi au nevoie de pensii pentru că nu pot desfăşura alte activităţi lucrative în timp ce ocupă funcţia de parlamentar şi pentru a oferi ”atractivitate” acestor funcţii. Dovada că lucrurile nu stau aşa este că aleşii fac acum coadă la DNA pentru diferite fapte de corupţie care nu aveau legătură cu mandatul primit de la cetăţeni sau mai rău pentru care şi-au folosit influenţa pentru astfel de activităţi. Mai mult, Parlamentul este mai atractiv ca niciodată pentru penalii care vor să se apere unii pe alţii de închisoare, aşa cum au arătat voturile şi încercările de blocare a justiţiei în cazurile Şova, Udrea sau Cătălin Teodorescu.
Argumentul cu atractivitatea funcţiilor este şi el o glumă proastă ca să vorbim eufemistic. Parlamentul nu are nevoie de parlamentari şi mai bine plătiţi, deoarece asta nu garantează deloc că aceştia vor fi mai eficienţi şi că vor da legi în interesul societăţii, nu în interesul personal. La fel este şi cu aleşii locali.
Mostra supremă desfidare din expunerea de motive a legii privind pensiile speciale pentru aleşii locali este însă aceasta: ”Mulţi dintre cei care au îndeplinit sau îndeplinesc funcţiile de primari, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean au plecat din sfera de activitate privată, renunţând la beneficii financiare mult mai consistente pentru a se pune în slujba comunităţilor locale”. La cum au pus statul în slujba propriilor interese, mai bine ne scuteau onorabilii de prezenţa lor şi rămâneau în mediul privat să facă bani decât să facă politică şi administraţie pe banii noştri.
Ca şi în cazul protestului oierilor, senatorul ALDE Cristiana Anghel a ieşit la rampă să apere oamenii Sistemului. ”În perioada aceasta cotizăm la pensii, dar eu nu am contract de muncă. Ca vechime la pensie, perioada aceasta e blanc. Dacă ai două-trei-patru mandate, când ieşi la pensie nu ai vechime, ieşi cu pensia ciuntită, pentru că nu ai vechimea în muncă. Trebuie să faci cumva să suplimentezi. Nu am fost de acord cu principiul contributivităţii, este cea mai mare idioţenie. Un judecător sau procuror care iese cu 80% din venitul brut pe ultima lună ce contribuţie are? Un judecător CCR care ia 200 milioane salariu şi 180 milioane pensie, ce contributivitate este?”, a explicat ea. Tot Anghel l-a făcut prost pe unul dintre ciobani şi a afirmat că acesta ”nu este cioban pentru că era spălat şi nu mirosea a oaie, mirosea a parfum, ca mine. Ciobanii nu miros a parfum”. Cam asta gândesc ”aleşii noştri” despre noi. Ne iau de proşti şi ne tratează ca pe o turmă de oi.
Concluzia este că ultimele derapaje ale ”reprezentanţilor noştri” nu fac decât să reamintească Străzii care a fost şi este în continuare adevăratul ei adversar. Înlăturarea lui Ponta şi a guvernului sau nu este suficientă atâta vreme cât avem în continuare un astfel de Parlament. La alegerile viitoare, oamenii ar trebui să se gândească de o mie de ori dacă îşi mai permit să trimită penali în Parlament şi în general dacă mai girează actualele partide preocupate mai mult de interesele proprii decât de interesul ţării şi al societăţii. Dacă nu vor vota pentru forţe politice noi deoarece cred că acestea n-au şanse, ne vom trezi în continuare cu legi precum cea care i-a revoltat pe oieri.
Următoarea revoluţie trebuie să fie la vot. Până atunci însă este nevoie de presiuni punctuale împotriva abuzurilor, aşa cum au făcut ciobanii cu succes.