Comisia de agricultură pregăteşte legalizarea culturilor modificate genetic (video)

Demonstraţie în Bucureşti împotriva companiei Monsanto
Demonstraţie în Bucureşti împotriva companiei Monsanto (DANIEL MIHAILESCU/AFP/Getty Images)
Se încarcă player-ul...

Consiliul UE a adoptat la începutul lunii martie un act normativ care acordă ţărilor membre dreptul de a interzice sau de a aproba culturile de organisme modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor. Miercuri în cadrul unei dezbateri în Comisia pentru agricultură şi silvicultură a Camerei Deputaţilor, parlamentari, reprezentanţi ai fermierilor şi ai unor companii precum Monsanto şi Pioneer s-au pronunţat în unanimitate pentru cultivarea de soia şi porumb modificate genetic în România, susţinând că ţara noastră poate deveni şi exportator de astfel de produse. Deşi au recunoscut că nu există studii ştiinţifice care să demonstreze că OMG-urile nu au efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, participanţii la dezbatere au acuzat ignoranţa societăţii, a presei şi a tuturor celor care se opun.

Unul dintre susţinătorii vocali al cultivării soiei modificate genetic, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, i-a trimis deja o scrisoare premierului Victor Ponta, preşedintelui Iohannis şi Ministerului Mediului în care îi solicită ”să lase producătorilor agricoli dreptul să aleagă ce sistem de producţie, dintre cele aprobate şi legitime (convenţional, biotehnologic sau organic) răspunde cel mai bine nevoilor lor”. El se arată îngrijorat de faptul că Directiva UE 2015/412 a Consiliului UE şi Parlamentului European ”este menită să permită statelor membre ale UE să restricţioneze sau să interzică cultivarea pe teritoriul lor a plantelor modificate genetic autorizate în UE... Se legiferează dreptul de a invoca alte motive decât cele de natură ştiinţifică pentru a nu se tot inventa pseudo-dovezi că produsele modificate genetic ar fi periculoase, EFSA să le respingă ca nefondate, iar statele membre să continue să interzică OMG fără nicio bază legală”.

Ca şi alţi participanţi la dezbatere, Baciu consideră că România este ţara cu cel mai mare potenţial de producere a soiei şi porumbului din Europa şi critică în scrisoare faptul că unii europarlamentari români au declarat că vor milita activ pentru interzicerea cultivării OMG-urilor în ţara noastră. Totodată, preşedintele LAPAR solicită ca producătorii agricoli să fie ”consultaţi direct şi constructiv în procesul de elaborare a poziţiei oficiale pe care România urmează s-o facă oficial cunoscută pe tema cultivării OMG”.

Preşedintele LAPAR a argumentat că ”soia modificată genetic se cultivă de 30 de ani în America şi n-am văzut oameni morţi pe stradă, ba chiar le-a crescut perioada de viaţă. Iar aşa-zişii ecologişti care se opun sunt plătiţi de companiile producătoare de pesticide. Este o tehnologie nouă, cu producţie mult mai mare decât cea clasică şi mai ieftină, şi noi trebuie să ne creştem randamentul pe piaţa comună”. Referitor la opozanţii culturilor modificate genetic, el a afirmat iritat că ”au murit de foame sau de prostie, nu pentru că au mâncat soia”.

La rândul său, Costel Şoptică, secretarul Comisiei pentru agricultură şi silvicultură, a afirmat că ”trebuie să decidem dacă avem voinţa politică de a introduce culturile modificate genetic. Apoi Ministerul Agriculturii trebuie să-şi ia răspunderea de a lansa demersul, iar marile companii trebuie să facă o campanie de informare corectă şi coerentă”.

Dinu Toma, profesor la Facultatea de Agricultură a Universităţii Bucureşti, a pledat şi el pentru legalizarea culturilor de soia şi porumb modificate genetic, argumentând că ”importurile de soia şi de şrot de soia au explodat şi OMG-urile se găsesc oricum în carnea de pui, carnea de pasăre şi lapte, mai ales că furajele sunt pe bază de soia modificată genetic”.

Argumente subţiri

Argumentele partizanilor culturilor modificate genetic sunt însă subţiri. Reprezentanţii companiilor interesate, ai mediului academic şi ai fermierilor au recunoscut că nu au studii pe care să le prezinte UE pentru a arăta că OMG nu au efecte negative pentru sănătatea umană. Totuşi ei acuză o ignoranţă a populaţiei care ”îşi imaginează că organismele modificate genetic sunt nişte monştri” şi presa care în opinia lor nu se documentează bine pe aceste subiecte şi stimulează opoziţia la acestea.

”Mâncăm soia transgenică şi o găsim în foarte multe alimente. Muşchiul de porc afumat conţine făină de soia proteică şi nu e nimic rău. Vă anunţ că dacă nu scrie pe el soia biologică, conţine soia transgenică. Animalele pe care le creştem – păsări, porci - nu au de unde să ia proteina decât din făină de soia modificată genetic. Ne ascundem ca struţul cu capul în nisip”, a afirmat şi preşedintele Comisiei de agricultură şi silvicultură, deputatul PNL Nini Săpunaru. El a făcut referire şi la controversatul Tratat de liber schimb între UE şi SUA,TTIP, susţinând că ”România se croieşte foarte bine pe necesarul de export de pulpe de pui al SUA. Atâta vreme cât UE a dat liber la consum, nu e mai normal să ne cultivăm soia noastră decât s-o aducem de la mii de km cu vaporul din America? Hrănim animale cu făină de soia, mâncăm făină de soia şi atunci de ce să n-o producem?”. În opinia sa, pe piaţa din România nu există făină de soia nemodificată genetic.

Pe aceeaşi linie, Liviu Harbuz, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură, a susţinut că ”din punct de vedere economic România ar fi categoric avantajată de cultivarea soiei obţinute prin biotehnologii. România ar putea deveni un furnizor de soia modificată genetic pentru ţările care importă acum din SUA”. Deputatul consideră că toată industria de creştere a porcilor va fi interesată de cultivarea soiei transgenice. El a reamintit că Agenţia Europeană pentru Securitatea Alimentelor a permis statelor membre să decidă dacă interzic sau aprobă culturile modificate genetic. În opinia lui Harbuz, este foarte importantă informarea şi educarea populaţiei în această privinţă, iar autorităţile trebuie să se ocupe de trasabilitate şi etichetare.

Niciunul dintre participanţi n-a adus argumente, bazate pe studii, care să arate că organismele modificate genetic nu dăunează sănătăţii umane, ci doar s-au limitat să-i atace pe cei care se opun culturilor transgenice pe motiv că ar fi ignoranţi sau plătiţi de companiile de pesticide.

Şi deputatul PSD Ion Melinte a susţinut că ”toată Europa importă din America şrot de soia şi n-a putut nimeni dovedi că soia modificată genetic aduce prejudicii sănătăţii omului”.

La rândul ei, Cristina Cionga, reprezentantă a companiei Pioneer, a afirmat că ”România importă în prezent jumătate de milion de tone de soia modificată genetic. Noi putem să ne dorim să producem, dar situaţia legislativă din Europa este extrem de complicată. Statele membre vor avea posibilitatea să ia singure decizii, dar produsele vor trebui aprobate la nivel european şi nu cred că statele care au respins soia modificată genetic la ei vor accepta cultivarea ei în România”.

Mihaela Vasile, reprezentanta Monsanto, a deplâns faptul că din 2010 UE nu mai este deschisă pe partea de cultivare a OMG-urilor. ”În 2013 ne-am făcut bagajele, dar continuăm să susţinem importurile la nivel de Europa. Monsanto a depus un dosar de cultivare de porumb modificat genetic din 2005 şi abia în 2012 Agenţia Europeană pentru Securitatea Alimentelor şi-a dat avizul favorabil”, a mai spus ea.

Concluzia dezbaterii a tras-o deputatul PSD, Ion Bălan: ”Trebuie aduse persoane din mediul academic, ştiinţific care să dovedească exact că OMG-urile nu sunt dăunătoare sănătăţii. Bătălia nu este deloc uşoară. Nimeni din Comisie nu poate să fie împotrivă. Fără ajutorul marilor firme, n-o să reuşiţi. Singuri, fermierii, nu aveţi şansa să staţi în faţa celor de la Greenpeace care sunt împotriva cultivării. Trebuie să-i aveţi alături pe proprietarii marilor firme de seminţe care să vă susţină”, a concluzionat deputatul PSD, Ion Bălan.

Merită notat faptul că la dezbaterea din Comisia de agricultură n-au fost invitaţi decât susţinătorii culturilor transgenice, fermieri şi companii, nu şi reprezentanţi ai societăţii civile interesaţi de subiect. Mai mult, niciunul dintre participanţi n-a adus argumente, bazate pe studii, care să arate că organismele modificate genetic nu dăunează sănătăţii umane, ci doar s-au limitat să-i atace pe cei care se opun culturilor transgenice pe motiv că ar fi ignoranţi sau chiar plătiţi de companiile de pesticide. Acuzaţii evident neînsoţite de probe.

Reamintim că în prezent singurul OMG cultivat în UE este soiul de porumb MON810, dezvoltat de compania americană Monsanto. Comisia de agricultură face însă un lobby puternic alături de companii pentru ca România să permită culturile transgenice şi pregăteşte terenul pentru o lege în acest sens.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Economie