Patzaichin vrea bărcuţe pe Dâmboviţa

Asociaţia "Ivan Patzaichin – Mila 23" va lansa, în cadrul unui eveniment de recucerire a urbanităţii, o propunere pentru zona Dâmboviţa – Biblioteca Naţională, de a transforma spaţiul dintre Biblioteca Naţională şi Podul Unirii într-un centru de cultură eco-urbană pentru bucureşteni. Evenimentul "Plug to nature. Strategii de recucerire a urbanităţii" este programat în perioada 18 octombrie – 5 noiembrie 2012, la Biblioteca Naţională a României, se precizează într-un comunicat. În cadrul acestuia vor avea loc o serie de intervenţii artistice şi arhitecturale, însoţite de evenimente punctuale (proiecţii de film, prezentări ale unor arhitecţi şi urbanişti internaţionali care vor discuta situaţii urbane similare cu contextul bucureştean ) – tot atâtea exemple de repunere în circuit a râului Capitalei şi de recuperare la nivel urban a spaţiului public adiacent bibliotecii publice.

Patzaichin nu este nici primul şi, probabil, nici ultimul care va încerca să „cucerească” luciul Dâmboviţei. Nu cu mult timp în urmă, reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), sub gestiunea căreia se află râul care traversează Capitala, spuneau că o plimbare cu barca pe Dâmboviţa nu este un scenariu imposibil. „Utilitatea râului a fost gândită drept o formă de apărare împotriva inundaţiilor”, a explicat Ana-Maria Agiu, purtător de cuvânt la „Apele Române”. Astfel, râul a fost amenajat, în sectorul bucureştean, în şase noduri hidrotehnice care nu pot fi modificate. „Există mai multe pontoane de-a lungul Dâmboviţei unde ar putea fi ancorate bărcuţe”, a mai spus purtătorul de cuvânt. „Totodată, mai multe zone ar putea fi amenajate pentru practicarea navigaţiei de agrement”, a adăugat Agiu.

Perimetrele care se pretează cel mai bine pentru organizarea activităţilor acvatice sunt cele din centrul Capitalei. „De exemplu, zonele din aproprierea Operetei, a sediului Registrului Comerţului, dar şi cele din cartierul Grozăveşti ori din Piaţa Unirii, pot fi amenajate astfel încât bucureştenii să se poată plimba cu barca pe Dâmboviţa”, a lămurit purtătorul de cuvânt al ANAR. Într-adevăr, râul nu ar suporta ambarcaţiuni voluminoase şi dotate cu motor puternic, însă bărcuţele şi hidrobicicletele ar fi binevenite.

În Capitală nu există aceste distracţii des întâlnite în alte metropole europene care sunt traversate de râuri, din cauza lipsei proiectelor. Ana-Maria Agiu a precizat că ANAR are autoritatea de a aproba şi, eventual, de a coordona o astfel de iniţiativă, însă planurile propriu-zise ar trebui să vină din partea Primăriei Municipiului Bucureşti ori din partea Ministerului Transporturilor. „Bineînţeles, orice instituţie poate propune un proiect turistic pentru Dâmboviţa, însă tot ce putem face noi este să-l aprobăm”, a lămurit Agiu. Până acum, nicio instituţie publică nu a solicitat vreo autorizaţie în vederea organizării activităţilor de agrement pe râu.