Participarea scăzută la referendum îl salvează pe Traian Băsescu de la demitere (presa spaniolă)

Presa spaniolă de luni remarcă la unison că participarea scăzută la referendumul privind suspendarea preşedintelui României a fost cea care l-a salvat pe Traian Băsescu de la destituire.

Un nou asalt - de data aceasta via referendum - în războiul politic dintre preşedintele român, Traian Băsescu şi primul ministru Victor Ponta a luat sfârşit duminică seară cu victoria şefului statului, scrie luni El Pais. În România, instituţional asociată cu corupţia şi jocul murdar, un guvern dispus să facă orice pentru a se descotorosi de nepopularul Băsescu a ajuns până la luarea unei decizii fără precedent de a prelungi cu patru ore programul de funcţionare a secţiilor de votare (până la orele 23.00 locale) şi de a transforma hoteluri şi restaurante de pe litoral în secţii de votare improvizate. Întreaga putere a statului a fost mobilizată pentru a atinge pragul critic de participare şi a da validitate constituţională unui referendum în care se considera cert faptul că cei care vor veni la vot o vor face pentru a-l destitui pe preşedintele suspendat. În replică, preşedintele a lansat un apel la boicotarea acestei consultări 'pentru a nu legitima o lovitură de stat'. Prezenţa scăzută la vot la miezul zilei i-a determinat pe analişti să prognozeze continuitatea preşedintelui.

Guvernul Ponta nu era sigur de rezultatul referendumului, prin urmare a încercat să anuleze condiţia întrunirii unei rate a prezenţei la vot de 50% plus unu din alegătorii înscrişi pe liste, mişcare neautorizată de Curtea Constituţională. Potrivit El Pais, Ponta şi ai lui susţineau că o majoritate simplă a voturilor de 'NU' ar fi suficientă. Această capcană a schimbării regulilor în timpul jocului a fost una din numeroasele nereguli de-a lungul celor două săptămâni de dinaintea destituirii lui Băsescu care au alarmat Bruxelles-ul, care vedea cum statul de drept este încălcat de unul din membrii Uniunii prin manipulări asupra Curţii Constituţionale, intimidări ale judecătorilor sau schimbări instituţionale din funcţie a căror legitimitate era pusă sub semnul întrebării, acuză El Pais. Ponta a fost chemat la ordine şi a primit o corecţie verbală din partea preşedintelui Comisie Europene, José Manuel Durao Barroso, şi o listă de 11 măsuri ce trebuie luate pentru a îndrepta lucrurile şi pe care premierul s-a angajat să le respecte.

Băsescu este într-adevăr nepopular, doi din trei români fiind împotriva sa, sătui de austeritatea pe care a promovat-o, de ingerinţele sale politice constante, de corupţia şi de amiciţiile de conjunctură cu clasa politică română, indiferent de culoare, notează El Pais. Neatingerea pragului de 50% plus 1, în pofida unei majorităţi a voturilor de 'NU' la referendum, presupune ca luni Curtea Constituţională să decidă că Băsescu rămâne preşedinte până la sfârşitul mandatului său în 2014. Un scenariu de coşmar pentru Ponta şi pentru ţară, apreciază ziarul citat. 'Va fi o mare criză politică: preşedintele se va întoarce la birou, cu Parlamentul şi opinia publică împotrivă', comenta zilele trecute pentru El Pais premierul Ponta. 'O situaţie care îmi dă insomnii', conchidea acesta.

Într-un articol cu titlul 'Participarea scăzută îl salvează pe preşedintele Băsescu de la destituire', El Mundo remarcă faptul că preşedintele Traian Băsescu s-a salvat. La fel cum s-a întâmplat şi în 2007, poporul i-a dat sprijinul şi a boicotat referendumul desfăşurat duminică pentru a-l destitui, la propunerea guvernului. Participarea era, potrivit ultimelor estimări, de 45,92%, prin urmare nu s-a atins pragul de 50% plus unu din alegătorii înscrişi pe liste, stabilit după o aprigă polemică pentru ca plebiscitul să fie validat. Traian Băsescu calificase referendumul drept 'o lovitură de stat' şi, deşi sondajele îl dădeau ca perdant şi indicau că trebuie să renunţe la funcţie cu doi ani înainte de încheierea mandatului, se pare că apelul său la neparticipare a dat roade. Este însă adevărat că 86% dintre cei prezenţi au votat împotriva sa, notează El Mundo.

Băsescu, om politic de centru-dreapta, a cerut sprijinul susţinătorilor democraţiei, acelaşi apel făcut şi de coaliţia guvernamentală Uniunea Social Liberală (USL) condusă de premierul Victor Ponta pentru destituirea sa. Băsescu este acuzat, între altele, de încălcarea Constituţiei şi a separării puterilor în stat, de uzurpare a rolului primului ministru şi a atribuţiilor acestuia şi de dispreţuirea rolului atribuit prin Constituţie, acela de mediator între instituţii.

La aceasta se adaugă politica de austeritate impusă poporului român, fapt ce a dus la scăderea popularităţii lui Băsescu la cote minime în ultimele luni. Românii dau vina pe Partidul Democrat Liberal (PDL) şi pe însuşi preşedintele care a forţat unele reduceri pentru ieşirea din criză. Pe de altă parte, Băsescu a declarat întotdeauna public că îşi asumă responsabilitatea şi că sprijină calea austerităţii. În plus, deşi România a făcut unele progrese în domeniul justiţiei odată cu condamnarea unor politicieni, cetăţenii consideră corupţia endemică.

Însă procedura destituirii a suscitat neîncredere şi critici dure ale Bruxellesului şi a mai multor guverne occidentale, care au acuzat executivul social-liberal al lui Victor Ponta de încălcare a statului de drept.

România are un acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), în valoare de 5 miliarde de euro, şi rămâne sub lupa Uniunii Europene, mai ales în domeniul justiţiei. La începutul lui iulie, Ponta, care a ajuns la putere în urmă cu două luni, după o moţiune de cenzură împotriva guvernului de centru-dreapta condus de Mihai-Răzvan Ungureanu, s-a folosit de majoritatea parlamentară pentru a-i destitui pe preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului (ambii din PDL) şi pe avocatul poporului. La 6 iulie, cele două camere ale Parlamentului au aprobat destituirea preşedintelui pentru încălcarea Constituţiei. Băsescu a acuzat guvernul că se pregăteşte să fraudeze scrutinul chiar înainte de a avea vreun semnal în acest sens şi a lansat un apel la boicotarea masivă a referendumului, mai scrie El Mundo.

Politicianul de centru-dreapta Traian Băsescu rămâne în continuare preşedinte al României, oricât nu şi-ar dori acest lucru premierul Victor Ponta şi coaliţia sa, Uniunea Social Liberală, care are cea mai mare reprezentare în parlamentul ţării, scrie El Periodico, într-un articol cu titlul 'Românii ignoră referendumul de destituire a preşedintelui Băsescu' şi în care menţionează prezenţa la vot insuficientă pentru validarea scrutinului.

Duminică noapte, Băsescu, euforic, dădea drept câştigată procedura intentată împotriva lui de executiv şi de duşmanul său de moarte, premierul Victor Ponta, declarând triumfător că poporul a respins 'lovitura de stat'. După acest rezultat, este de aşteptat ca confruntările dintre preşedinte şi şeful executivului să continue şi să persiste criza politică în care s-a cufundat ţara, ca urmare a deja doveditei incapacităţi de coabitare şi de respectare de către fiecare dintre cei doi a atribuţiilor ce-i revin. Ca o dovadă suplimentară a intenţiei sale de a nu îngropa securea războiului, premierul român a spus că niciun om politic nu poate ignora 'voinţa' a milioane de alegători şi a pus încă o dată la îndoială 'legitimitatea' lui Băsescu ca preşedinte.

Controversatul referendum s-a desfăşurat la apelul coaliţiei guvernamentale, formată din social-democraţi şi liberali, care îl acuză pe şeful statului de presupuse încălcări grave ale Constituţiei. Oficialităţile europene şi americane au privit cu extremă reticenţă şi preocupare această iniţiativă a guvernului român, considerând că demararea procedurii de revocare a preşedintelui, aşa cum a fost ea făcută, constituie o ameninţare la adresa statului de drept. Marea provocare a promotorilor iniţiativei era participarea la vot a unui electorat aflat în plin sezon estival şi dezamăgit de o clasă politică coruptă şi ineficientă, notează El Periodico.

Lupta electorală a fost foarte agresivă. În timp ce conservatorii care îl susţineau pe Băsescu au cerut populaţiei să boicoteze referendumul, guvernul suprima prin ordonanţă de urgenţă cerinţa de jumătate plus unu din numărul total de alegători pentru validarea plebiscitului. Intenţia guvernului a fost însă zădărnicită de Curtea Constituţională, aminteşte El Periodico.

Preşedintele suspendat a fost primul care a denunţat pe parcursul campaniei că se pregăteşte 'o fraudă masivă' şi a cerut cetăţenilor să boicoteze referendumul. La aceste acuzaţii grave a răspuns preşedintele interimar, liberalul Crin Antonescu, care a invocat 'normalitatea democratică' în care s-a desfăşurat campania. Antonescu şi-a exprimat convingerea că referendumul va demonstra că 'România este o ţară pe deplin democratică'.

'Traian Băsescu renaşte a doua oară din propria cenuşă', scrie şi La Razon. El îşi va recupera atribuţiile prezidenţiale după eşecul referendumului convocat pentru a-l destitui. Prea puţin au folosit eforturile extraordinare ale guvernului social-liberal condus de Victor Ponta de a stimula participarea la vot, precum prelungirea programului secţiilor de votare până la ora 11 noaptea sau instalarea de secţii de votare în localităţile de pe litoral.

După închiderea secţiilor de votare, însuşi Băsescu, care a lansat un apel la boicotarea referendumului, le-a cerut românilor 'să respingă lovitura de stat' a stângii. Băsescu care a mai evitat o altă tentativă de destituire a sa în 2007, nu se mai poate prezenta la alegerile prezidenţiale din 2014.

La rândul său, Victor Ponta, extrem de precaut, asigura că 'orice politician care ignoră votul a 9 milioane de români este rupt de realitate'. 'Acuzaţiile de fraudă s-au dovedit o minciună', a mai spus Ponta, referindu-se la denunţurile făcute de preşedinte şi de aliaţii săi.

Adevărul este că populaţia este tot mai sătulă de o clasă politică mai preocupată de luptele partinice decât de problemele românilor. 'Eu votez pentru schimbare pentru că nu mai suport sărăcia din această ţară. Salariile au scăzut, la fel şi pensiile, fără să fie luate măsuri economice. Nu este propriu unui stat de drept, ci unui stat bolşevic', declara pentru La Razon un bucureştean, la scurt timp după ce votase.

Şi EFE consemnează că Traian Băsescu a supravieţuit duminică pentru a doua oară în cinci ani unui referendum de destituire a sa, prin neîntrunirea pragului de participare minim cerut, deşi o majoritate covârşitoare a votat împotriva lui. De când a fost primar al Bucureştiului, Băsescu a câştigat în popularitate şi faimă de lider hotărât şi carismatic, fapt ce i-a permis să se impună cu claritate la alegerile prezidenţiale din 2004.

Triumful său a fost salutat în interiorul şi în afara ţării ca o şansă de regenerare politică, după puţinele progrese realizare în primii 15 ani de transformare democratică. Prolific în gesturi simbolice, cele două mandate ale preşedintelui Bpsescu s-au caracterizat şi prin incapacitatea sa de a forma un executiv stabil, menţionează EFE. În 2007, el s-a înfruntat ca şi acum cu guvernul şi cu o majoritate parlamentară şi a mai fost revocat de social-democraţi şi liberali pentru presupuse abuzuri împotriva Constituţiei. Atunci cetăţenii au respins cu o majoritate covârşitoare destituirea sa, iar Băsescu, foarte popular la acea vreme, şi-a consolidat imaginea de reformator al unei clase politice clientelare şi ineficiente.

Doi ani mai târziu, Traian Băsescu avea să fie reales pentru un nou mandat care se încheie în 2014. Dar popularitatea fostului marinar se află acum la cote minime după aplicarea politicilor de austeritate, cele mai severe din Europa, şi după ce a fost criticat pentru stilul său prea personal şi acuzat de presupuse cazuri de corupţie şi de nepotism în anturajul său familial şi politic.

O ilustrare a nemulţumirii sociale este faptul că 87% din românii cu drept de vot, care au participat la referendumul de destituire de duminică, au votat împotriva lui Băsescu. Influenţa lui uriaşă asupra guvernelor formate de partidul conservator PDL, implicarea sa în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, arogându-şi atribuţii ale executivului, şi ieşirile sale temperamentale i-au atras antipatia unei bune părţi a cetăţenilor.