„Parsifal” la Ateneu - spectacol unic în lume, un univers al legendelor

„Parsifal” la Ateneu - un concept nou de spectacol şi unic în lume

„Parsifal e unul dintre fenomenele care definesc o scenă culturală”, a declarat maestrul Christian Badea, cu ocazia lansării proiectului său de deschidere a stagiunii 2016-2017: „Parsifal” (actul I) de Richard Wagner, pe scena Ateneului.

Definit de specialişti drept cel mai important eveniment cultural-muzical al stagiunii, „Parsifal” este un proiect complicat, spune iniţiatorul său, pentru că este o operă lungă şi complexă, însă foarte necesară în peisajul cultural al Filarmonicii şi al României.

Christian Badea nu şi-a rezervat doar rolul de dirijor. Este maestro al întregului spectacol: îi aparţine regia, direcţia muzicală şi lui i se datorează aducerea pe scena Ateneului a unora dintre cele mai bune voci wagneriene. El va prezenta creaţia lui Wagner într-un spectacol în care publicul se află în mijlocul acţiunii şi care împleteşte în mod firesc componentele muzicale (orchestră, cor, solişti) cu elemente de teatru complexe (lumini, decor, costume, efecte speciale vizuale şi de sunet), folosind caracteristicile acustice şi arhitecturale ale sălii Ateneului.

Cei 60 de membri ai corului bărbătesc cântă într-un cerc care cuprinde şi publicul. Spectatorii se regăsesc astfel în mijlocul muzicii şi al legendei Cavalerilor Sfântului Graal. Soliştii se mişcă liber prin sală şi cântă pe scene special amenajate, ceea ce asigură o balanţă de sunet perfectă cu orchestra wagneriană de 90 de muzicieni şi dă publicului o perspectivă acustică şi vizuală de 360 de grade.

Alte două coruri, indicate de Wagner ca fiind îndepărtate de acţiune, ca şi faimoasele clopote grave specifice lui Parsifal, se aud prin uşile deschise, din foaierul Ateneului, unde sunetul produs este reverberant şi rotund prin natura arhitecturii clădirii, iar efectul de distanţă este magic pentru publicul din sală.

Orchestra Filarmonicii şi sala Ateneului - făcute pentru Wagner

Wagner se cântă foarte rar în România. Nu există o tradiţie în acest sens şi nicio şcoală de canto care să formeze solişti pentru acest repertoriu, explică maestrul Badea, care doreşte ca prin acest proiect să construiască o tradiţie a stilului wagnerian în România, implicând artiştii români în colaborare cu artişti străini renumiţi.

Şi atunci, de ce Filarmonica din România? Dirijorul român (format la Juilliard School din New York, unde principalul său mentor a fost Leonard Bernstein şi consacrat pe cele mai mari scene ale lumii) a avut o descoperire surprinzătoare, acum trei ani, în timp ce lucra la o repetiţie cu Filarmonica „George Enescu”- repetând Wagner, orchestra avea un alt sunet. Trecând prin repetiţii şi concert, maestrul şi-a dat seama că orchestra are cea mai mare afinitate pentru Wagner. „Nu se ştie de ce. E un mister”, glumeşte Christian Badea, adăugând că şi Corul Filarmonicii are „un sunet plăcut” cu Wagner, chiar dacă germana nu e limba lor preferată.

Sala Ateneului - o sală monument istoric - are un rol esenţial prin arhitectura şi acustica sa unică în lume, astfel încât experienţa publicului este directă şi copleşitoare.

„Avem o distribuţie de excepţie în Parsifal, anunţă artistul român, care a făcut apel la cei mai buni cântăreţi, cu care este prieten. Stefan Vinke (Parsifal), Eric Halfvarson (Gurnemanz), Petra Lang (Kundry), Bela Perencz (Amfortas) sunt consideraţi printre cei mai mari interpreţi wagnerieni la ora actuală.

Excelenţa este principiul guvernator. „O piesă atât de complexă precum Parsifal are nevoie de ingrediente pe măsură - voci excelente, instrumente excelente, sală excelentă.

Master class pentru artiştii români

Realizarea celor două spectacole va contribui la familiarizarea muzicienilor români, membri ai Orchestrei şi Corului Filarmonicii «George Enescu», cu cea mai elevată creaţie a lui Wagner şi reprezintă o oportunitate de perfecţionare la un nivel artistic de excelenţă. Pe lângă participarea lor la concerte, artiştii străini vor susţine master class bazat pe repertoriul wagnerian, pentru cântăreţii români interesaţi să abordeze acest stil. Aceste cursuri vor fi puncte de plecare pentru a stabili o tradiţie şi o şcoală a interpretării wagneriene în România.

Artiştii români

Alături de muzicienii Orchestrei şi Corului Filarmonicii «George Enescu», vor colabora împreună cu artiştii străini de nivel mondial şi cântăreţii români Marius Boloş, Liviu Indricău, Iustinian Zetea şi Sidonia Nica de la Opera Naţională Bucureşti şi Ionuţ Popescu şi Adrian Dumitru de la Filarmonica «George Enescu». Acestor artişti români li se vor alătura Corul de copii Radio şi elevi de la Liceul de Coregrafie «Floria Capsali».

Tinerii talentaţi trebuie atraşi în România cu o viaţă culturală reală

Christian Badea, reîntors în ţară din 2006, s-a implicat în aceşti 10 ani în tot ceea ce se întâmplă în viaţa culturală a României. A creat o fundaţie, Fundaţia Română pentru Excelenţă în Muzică, acum 5 ani, ca vehicul de a crea proiecte, a da exemple. E tulburat de fenomenul îngrijorător de plecare a talentelor, care nu pleacă din ţară după ce-şi fac un master, pleacă la 18 ani.

„Personal, eu pot da un exemplu, făcând un proiect care să fie o provocare, să stimuleze muzicienii români”. „Parsifal” este un astfel de exemplu. Wagner este deja un „instant internaţional brand”, deşi este mult mai mult. Este singurul compozitor care se apropie de dependenţă. Fanii de Wagner, spune dirijorul, sunt un fel de drogaţi de muzică (un drog bun, evident). Iubitorii şi cunoscătorii lui Wagner se pot deplasa pentru un concert bun, oricât de departe, astfel că, Badea contează pe un public divers din Anglia, Austria, Germania, Elveţia, Israel etc.

„Când eu eram student, la Filarmonică veneau cei mai mari artişti ai Europei, era o normalitate. Şi nu costa mult”.

Aceşti tineri care pleacă sunt viitorul cultural al Europei, a mai spus Christian Badea, hotărât că trebuie să facem tot posibilul „să-i atragem nu să rămână, neapărat, dar să vină să lucreze şi în România”. Iar ingredientul necesar, în afara celui financiar (care mai poate fi scuzat) este ceea ce le dăm ca interes artistic. Astfel publicul va fi mai fericit, toată viaţa culturală va fi mai bună.

Publicul tânăr va descoperi o lume a legendelor din „Lord of the Rings” sau „Games of Thrones”

Maestrul dirijor contează şi pe iubitorii de Wagner care încă nu ştiu că sunt iubitori de Wagner. E vorba de publicul tânăr.

Tinerii sunt deja educaţi să asculte Wagner pentru simplul motiv că sunt mari fani ai „Lord of the Rings”, „Games of Thrones”, „Star Wars”. „Toate miturile astea, mitologiile pseudo-sci-fi, toate vin din aceeaşi sursă estetică - Wagner”, explică artistul.

O noutate absolută a spectacolului eveniment Parsifal este şi că repetiţia generală, dedicată elevilor şi studenţilor, va fi precedată de o scurtă prezentare a subiectului operei. Astfel, tinerii vor descoperi că destinul viteazului Parsifal, care a pornit în căutarea Cupei Graalului, poate semăna cu destinul celorlalţi eroi îndrăgiţi din filmele mai sus-menţionate.

E foarte important ca politica culturală să fie schimbată

În acest moment este o mare discrepanţă între ceea ce am vrea să facem şi resurse, declară dirijorul român, făcând referire la bugetul foarte limitat al Filarmonicii şi la indiferenţa politică faţă de finanţarea importantelor proiecte culturale.

La noi e foarte important ca politica culturală, care nu funcţionează, să fie schimbată. E păcat că s-a vorbit de o lege a sponsorizării, de Sala Palatului etc, dar nu s-a făcut nimic. 1 euro de subsidii la Louvru, la Paris, aduce 7 euro la buget, a completat artistul, un cunoscător al evoluţiilor pieţelor financiare. Există studii că, făcută cum trebuie, cultura e o industrie, a mai adăugat el.

O strategie culturală de viitor

Strategia pe termen lung a proiectului «Parsifal la Ateneul Român» are ca obiectiv prezentarea în întregime a acestei capodopere în perioada de Paşte (perioada cea mai potrivită cu subiectul ei) din fiecare an, ceea ce va contribui în mod esenţial la alinierea creativă şi cultural-calitativă a Bucureştiului cu celelalte centre şi capitale culturale mondiale. Este un plus semnificativ nu numai de o reală valoare culturală, dar şi unul de imagine şi de prestigiu naţional şi internaţional. Din acest punct de vedere, proiectul «Parsifal la Ateneul Român» se aliniază în mod firesc cu strategia culturală «Bucureşti 2021».

Sponsori şi parteneri

Sponsorul principal al evenimentului este Rompetrol KazMunayGas, reprezentat de vicepreşedintele Azamat Zhangulov, care a declarat în timpul conferinţei de presă că a devenit fan Wagner.

Cultura este indicator al evoluţiei şi dezvoltării unei naţiuni, de aceea KMG Internaţional, sub brandul Rompetrol, sprijină formele de manifestare artistică şi facilitează accesul publicului la evenimente muzicale de anvergură. Din 2010 suntem cu mândrie parteneri ai Festivalului şi Concursului Internaţional George Enescu, am susţinut orchestra Fundaţiei Principesa Margareta şi tinerii artişti talentaţi, iar în luna octombrie vom oferi melomanilor aceste două concerte wagneriene, în interpretarea filarmonicii şi corului G. Enescu”, a declarat Azamat Zhangulov, Vicepreşedinte al KMG Internaţional.

Proiectul beneficiază şi de ajutorul unor parteneri deosebiţi – Institutul Cultural Român, AFCN şi ARCUB.

Acestora li s-au alăturat alţi sponsori importanţi, precum: Wuerth România, Noventis, Cabinetul de avocaţi Bulboacă şi Asociaţii şi Cabinetul de avocaţi Manolică, firma Career Advisors şi mai mulţi sponsori privaţi.