Parlamentul European adoptă controversatul acord comercial CETA între UE şi Canada

Parlamentul European a aprobat miercuri, după şapte ani de negocieri, controversatul acord de comerţ liber între UE şi Canada. În urma votului de astăzi, o mare parte din CETA ar urma să intre în curând în vigoare, în mod provizoriu, până când acordul va fi ratificat de parlamentele naţionale şi regionale din UE, proces care ar putea dura câţiva ani, având în vedere scepticismul cu care a fost primit acest tratat de milioane de europeni.

Astfel, în timp ce promotorii acordului susţin că acesta va crea locuri de muncă şi va reduce costul la alimente şi alte produse pentru locuitorii celor două continente, opozanţii tratatului acuză că standardele curente pentru bunurile de consum s-ar putea deteriora, motiv pentru care se opun din răsputeri intrării acestuia în vigoare. De altfel, ratificarea tratatului a fost marcată inclusiv astăzi, la Strasbourg, de un protest la care au luat parte circa 700 de persoane. Participanţii au acuzat că acordul va submina standardele pentru protecţia mediului, a muncii şi consumatorilor.

Manifestanţii îmbrăcaţi în costume albe s-au aşezat pe jos pentru a forma un lanţ uman peste care trebuia să se treacă pentru a ajunge la clădirea Parlamentului. Pe unul dintre bannerele manifestanţilor era scris “Să spui DA la CETA înseamnă să calci oamenii în picioare”.

Revenind la votul dat astăzi în Parlamentul European, acesta nu reprezintă nici pe departe finalul epopeii procesului de ratificare a CETA. Acordul comercial va ajunge acum în 38 de parlamente europene şi adunări regionale belgiene, unde reprezentanţii vor avea oportunitatea de a vota asupra acestuia. Multe obstacole stau în calea ratificării acordului: guvernul regiunilor belgiene Wallonia a declarat că nu va semna acordul CETA în varianta actuală; în Austria a avut loc cu succes un apel pentru referendum, opozanţii CETA strângând aproape 600.000 de semnături iar olandezii ar putea urma exemplul austriecilor, arată un comunicat de presă al Stop TTIP European Iniţiative.

UE versus cetăţeni

În timp ce cetăţenii se tem, Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru comerţ, încearcă să-i convingă pe euroepeni că CETA nu va mina suveranitatea decizională a ţărilor UE.

Acordul “nu va schimba standardele privind siguranţa alimentară şi nicio altă cerinţă UE, ci doar instituţiile UE pot face acest lucru”, a declarat aceasta înaintea votului de miercuri.

Oponenţii acordului nu se lasă însă deloc convinşi de aceste asigurări: “Bineînţeles că suntem dezamăgiţi de rezultatul votului dar [lupta] nu s-a terminat încă”, a declarat Amelie Canonne, purtătoare de cuvânt a alianţei STOP TTIP şi co-preşedinte al AITEC (Franţa). “Recentul succes al iniţiativei cetăţeneşti în Austria a arătat că, atunci când li se dă şansa să-şi susţină punctul de vedere, cetăţenii se opun în număr mare unor acorduri precum CETA”.

“3,5 milioane de cetăţeni au semnat Iniţiativa Cetăţenilor Europeni (European Citizen’s Iniţiative) care cere eliminarea acordurilor CETA şi TTIP. Peste 500 de organizaţii s-au adunat la un loc în această campanie. Sute de mii de europeni au participat la campania CETA CHECK, trimiţând emailuri către reprezentanţii lor, trimiţându-le felicitări, dându-le telefoane sau mergând să se întâlnească cu ei în circumscripţiilor lor electorale”, mai susţine Cannone.

Nici verzii, extrema stângă, extrema dreaptă şi unii socialişti nu s-au lăsat convinşi de argumentele lui Malstrom, votând împotriva acordului.

Putere prea mare pentru companii

Reamintim că una dintre cele mai mari temeri legate de CETA este faptul ca acest acord include şi o propunere privind înfiinţarea unor tribunale speciale pentru rezolvarea disputelor dintre investitori şi autorităţile naţionale, respectiv aşa- numitele clauze ISDS.

ISDS permite corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

“Multinaţionalele vor putea să atace Guvernele într-un sistem privat de tribunale”, a declarat Marine Le Pen, lidera Frontului Naţional francez şi candidată la alegerile prezidenţiale din Franţa, adăugând că va vota împotriva CETA.