Parlamentul European a devenit una dintre cele mai influente instituţii ale UE (FT)

Parlamentul European (PE) a devenit unul dintre cele mai influente instituţii din UE, impunându-şi recent voinţa pe orice subiect, de la pescuit la reformă financiară şi bugetul blocului comunitar, comentează Financial Times (FT).

'Cei mai mulţi oameni cred încă că europarlamentarii sunt nişte politicieni de categoria B, însă în prezent aceştia au cu mult mai multă putere individuală decât omologii lor de la nivel naţional', explică Thomas Klau, directorul European Council on Foreign Relations cu sediul în Paris.

Drept dovadă, el indică către mii de lobbyişti, care umplu coridoarele parlamentului european în fiecare zi, încercând să influenţeze legislaţia din orice domeniu, de la subvenţiile agricole la etichetele produselor alimentare. 'A fost o creştere continuă a puterii Parlamentului - aproape din anul în care a fost creat', adaugă Klau.

Într-adevăr, europarlamentarii au câştigat o serie de victorii recente, cum ar fi dejucarea unui tratat la nivel înalt privind protecţia la nivel internaţional a drepturilor de autor, pe fondul temerilor că aceasta ar putea conduce la cenzură.

Parlamentul şi-a făcut, de asemenea, un obicei din a respinge nominalizările guvernelor la Comisia Europeană, dacă le-a considerat intolerabile (aşa cum s-a întâmplat cu un candidat al Italiei), sau incompetente (aşa cum s-a întâmplat în cazul Bulgariei).

Sub preşedinţia germanului Martin Schulz, PE visează la acţiuni şi mai îndrăzneţe, iar preşedintele său vrea să transforme legislativul în locul ales de liderii europeni pentru a dezbate public problemele europene, cum ar fi răspunsul la criza datoriilor.

Nu toată lumea este însă impresionată, notează FT. Deşi forţa PE este unanim recunoscută, criticii se plâng că instituţia nu şi-a dezvoltat încă maturitatea şi responsabilitatea care vine odată cu aceasta.

În plus, pretenţiile sale de legitimitate democratică sunt subminate de faptul că rata participării la vot a scăzut în mod constant de la primele alegeri directe din 1979. Totodată, la cele mai recente alegeri pentru PE, rata participării s-a situat la doar la 43%, în pofida unei campanii mass-media de milioane de euro, menită să trezească interesul.

O parte a problemei, susţin criticii, constă în faptul că deputaţii europeni sunt mai puţin preocupaţi de bunăstarea cetăţenilor decât de confiscarea puterii de la alte instituţii importante ale UE, cum ar fi Comisia (braţul executiv al UE, care iniţiază propuneri legislative), şi Consiliul European, organism care reprezintă guvernele naţionale.

Un exemplu în acest sens poate fi lupta în privinţa stabilirii bugetului UE pe termen lung. Deşi liderii celor 27 de state membre UE au convenit asupra unui buget de 960 de miliarde de euro la începutul lunii februarie, după o reuniune la nivel înalt care a durat o noapte întreagă, Schulz şi colegii săi ameninţă acum să blocheze un acord pe care-l consideră prea auster şi 'demodat'.

Procedând astfel, PE ar zădărnici un acord care a necesitat peste un an de negocieri sinuoase şi discordante. De asemenea, prin acest blocaj s-ar risca întreruperea unor sume de zeci de miliarde de euro din fondurile UE, într-un moment când multe state membre afectate de recesiune au nevoie disperată de aceste fonduri.

PE a fost întotdeauna 'o pasăre ciudată', remarcă FT. Spre deosebire de parlamentele naţionale, el nu este sursa aleasă a unui guvern care conduce. De asemenea, membrii săi tind - prin natură - să fie federalişti, care favorizează ideea de 'mai multă Europă' şi o mai bună integrare ca răspuns la majoritatea problemelor legate de politici. De asemenea, PE este singurul parlament din lume - după cum remarca un diplomat de rang înalt - în care toţi membrii tind să favorizeze creşterea cheltuielilor.

Una dintre excentricităţile rămase intacte ale PE este mutarea periodică a tuturor membrilor săi la a doua sa casă, la Strasbourg. Este o excursie costisitoare şi obositoare, menită să aducă un omagiu reconcilierii postbelice franco-germane, aflată în centrul proiectului european - de care par să profite însă cel mai mult restaurantele şi hotelurile din Alsacia.

Dezbaterea despre viitorului Parlamentului European s-a intensificat în prezent, în contextul în care UE ecaminează una dintre cele mai mari reforme din istoria sa de 60 de ani, pentru a face faţă crizei datoriilor din zona euro. O mare parte din răspunsul dat de UE a implicat transferul de mai multă putere către tehnocraţii (nealeşi) de la Bruxelles pentru supravegherea finanţelor şi politicilor economice ale guvernelor naţionale.

Acest lucru a condus la creşterea îngrijorării cu privire la 'deficitul democratic' dintre UE şi un electorat european din ce în ce mai puţin implicat în luarea de decizii. Ca singură instituţie a UE ai cărei membri sunt aleşi în mod direct, Parlamentul pare candidatul ideal pentru a umple acest gol, jucând un rol şi mai important, însă pentru a face acest lucru în mod credibil, el trebuie să îşi creeze legături mai strânse cu publicul pe care pretinde că îl reprezintă.