Zona grecospulară: Liderii zonei euro au ajuns la un acord. Pe moment, nu va alea loc un Grexit

Liderii zonei euro susţin că au ajuns la un acord asupra celui de-al treilea program de salvare financiară a Greciei după discuţii maraton, conform BBC.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat luni că liderii sunt de acord “în principiu” asupra negocierilor pentru bailout, “ceea ce înseamnă, în alte cuvinte, un suport continuu pentru Grecia”.

“Summitul zonei euro a ajuns în unanimitate la un acord. Totul este pregătit pentru activarea Mecanismului European de Stabilitate (ESM) pentru Grecia, cu reforme serioase şi sprijin financiar”, a scris Tusk pe contul său de Twitter.

“Există condiţii stricte ce trebuiesc respectate”, a adăugat Tusk.

“Nu va avea loc un Grexit”, a declarat şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, făcând referire la temerile că Grecia va fi nevoită să părăsească zona euro.

Totuşi, “Grecia este aşteptată să adopte reformele cerute de zona euro până miercuri”, a adăugat Juncker.

În plus, Parlamentele mai multor state din zona euro trebuie de asemenea să aprobe orice nou program de salvare financiară.

Liderii din zona euro au purtat discuţii în Bruxelles timp de aproximativ 17 ore, inclusiv în cursul nopţii de duminică spre luni.

Oficialii UE au declarat că premierul grec Alexis Tsipras a acceptat în cele din urmă un compromis în privinţa unei cerinţe, susţinute în principal de Germania, privind sechestrarea activelor de stat elene care vor fi vândute ulterior pentru plătirea datoriei ţării, arată Globe and Mail.

De asemenea, Tsipras nu s-a mai opus unui rol deplin al Fondului Monetar Internaţional în programul propus de bailout în valoare de 86 milioane de euro, o cerinţă despre care cancelarul german Angela Merkel a declarat că este esenţială pentru că Atena să câştige suportul Berlinului.

Totuşi, într-un semn că premierului elen îi va fi greu să îşi convingă propriul partid Syriza să accepte acordul, ministrul grec al muncii Panos Skourletis a declarat că termenii acestuia nu sunt viabili şi că vor duce la noi alegeri în acest an.

După criza economică din 2009, Atena a primit din partea creditorilor săi două pachete de salvare financiară în 2010 şi 2012, cu valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul acelor bani, Atena a trebuit să aplice măsuri dure de austeritate care au declanşat o puternică nemulţumire în rândul populaţiei.

Grecia a ratat deja termenul limită pentru a rambursa 1,6 miliarde de euro datoraţi Fondului Monetar Internaţional, devenind astfel prima ţară dezvoltată ce nu poate restitui un împrumut al FMI. Mai mult, Atena are impus un nou termen limită – în 20 iulie – când ar trebui să plătească 3,5 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.