Parlamentul a adoptat modificările la Statutul senatorilor şi deputaţilor

UPDATE: Proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor a fost adoptat marţi, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu 309 voturi "pentru", 56 de voturi "împotrivă" şi două abţineri. Un număr de 443 de parlamentari şi-au înregistrat prezenţa, dar 143 dintre aceştia au fost absenţi.

Parlamentarii PP-DD au părăsit sala de şedinţă înainte de a fi dat votul pentru acest proiect, nemulţumiţi de faptul că nu au primit la timp raportul cu modificările şi nu l-au putut consulta, lucru ce, potrivit liderului senatorilor PP-DD, Tudor Barbu, încalcă regulamentul celor două Camere.

Ce a decis Comisia pentru Statutul senatorilor şi deputaţilor

Comisia pentru Statutul senatorilor şi deputaţilor s-a întrunit luni seară pentru a dezbate modificările la statut, reuniune la care presa nu a avut acces.

Comisia de statut a decis să păstreze modificările la actul respectiv în cazul solicitărilor de arestare, reţinere sau percheziţie care "trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice, care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei". În baza acestei solicitări, parlamentarii pot decide, la nivelul comisiei de specialitate, în cel mult trei zile, recomandarea pe care o fac plenului.

Membrii Comisiei au mai hotărât să păstreze amendamentul preşedintelui Comisiei Juridice din Senat, Tudor Chiuariu, care a cerut eliminarea prevederii prin care mandatul înceta la data rămânerii definitive, prin neatacare, a raportului ANI. Iniţial, mandatul de senator sau deputat înceta "la data rămânerii definitive, prin neatacare, a raportului ANI de constatare a incompatibilităţii".

A mai fost eliminată şi prevederea potrivit căreia "mandatul unui senator sau deputat încetează la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se constată existenţa unei averi nejustificate şi a stării de incompatibilitate".

Astfel, mandatul unui senator sau deputat va înceta, din motive ce ţin de incompatibilitate, la data menţionată în cuprinsul demisiei pentru incompatibilitate, la data adoptării unei hotărâri a Camerei din care face parte parlamentarul sau la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se respinge contestaţia la raportul ANI prin care s-a constatat incompatibilitatea.

Comisia de Statut a fost de acord cu prevederea prin care este interzisă angajarea rudelor la cabinetele parlamentare. În schimb, se permite reangajarea, la dobândirea unui nou mandat, a personalului avut anterior. Motivul invocat a fost faptul că în legislaţia în vigoare privind conflictul de interese parlamentarul care şi-ar angaja foştii angajaţi s-ar putea afla sub incidenţa legii.

Comisia pentru Statut a mai adoptat un amendament prin care se defineşte conflictul de interese în cazul parlamentarilor. Amendamentul modifică un nou articol introdus de iniţiatori prin care se preciza că, în cazul unei decizii privind conflictul de interese adoptată de ANI şi rămasă definitivă, parlamentarul poate fi sancţionat disciplinar cu interzicerea participării la activităţile din Parlament pentru cel mult 6 luni.

***

Tudor Barbu (PP-DD), despre creşterea imunităţii parlamentarilor: Parlamentul nu poate interveni în puterea judecătorească a României

Liderul senatorilor PP-DD, Tudor Barbu nu susţine modificarea statutului parlamentarilor prin care aceştia vor dobândi o imunitate mai mare, precizând că nu este posibil ca „18 milioane de români să suporte clar şi firesc rigorile codului de procedură penală şi a tuturor legilor, iar noi senatorii şi deputaţii să fim cetăţeni de rangul I, un fel de arieni ai României”.

„Nu se poate, în accepţiunea PP-DD ca 18 milioane de români să suporte clar şi firesc rigorile codului de procedură penală şi a tuturor legilor, iar noi senatorii şi deputaţii să fim cetăţeni de rangul I, un fel de arieni ai României, care să nu putem fi percheziţionaţi, arestaţi sau traşi la răspundere penală decât dacă şi numai dacă, colegii noştri senatori sau deputaţi de la caz la caz acceptă. Nu poţi transforma Parlamentul într-o imixtiune gravă în puterea judecătorească a României. Principiul separaţiei puterilor în stat este fundamentul acestei republici, iar ce se întâmplă în sală este continuare încălcării unui principiu fundamental. Judecata este judecată, legiferarea este legiferare”, a declarat Tudor Barbu.

Senatorul PP-DD a adăugat că toţi parlamentarii partidului au părăsit sala în care se desfăşoară şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care se dezbat modificările statutului parlamentarilor, nemulţumiţi că nu au primit la timp raportul cu modificările şi nu l-au putut consulta, lucru ce încalcă regulamentul celor două Camere.

„Astăzi (marţi – n.r.) cu nici 12 ore de la momentul discuţiei acestui raport el să se aducă în plenul reunit şi supus votului. Este o ineleganţă faţă de parlamentari şi o lipsă de respect faţă de alegători. Nu se poate ca statutul demnitarilor României să fie discutat în plen şi votat, el nefiind prezentat, conform regulamentului şedinţelor Camerelor comune, cu trei zile înainte. Toată presa ştie care sunt cutumele şi procedurile parlamentare. Ele n-au fost respectate şi nu este vorba de o lege privind fondul forestier. Este vorba de statutul senatorului şi al deputatului, a completat liderul senatorilor PP-DD.

Comisia pentru Statutul senatorilor şi deputaţilor s-a întrunit luni seară pentru a dezbate modificările la statut, reuniune la care presa nu a avut acces.

Forma finală a proiectului privind modificările la Statutul senatorilor şi deputaţilor a fost prezentată după încheierea şedinţei. Proiectul a primit avizul Comisiilor juridice din Parlament, cu amendamente şi cu unele obiecţii de neconstituţionalitate. Proiectul este supus, marţi, dezbaterii şi votului în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senat.

Tudor Barbu: USL doreşte în mod mascat să întărească imunitatea parlamentarilor

Senatorul PP-DD, Tudor Barbu a afirmat, marţi, că „sub masca” aprobării cât mai rapide a bugetului pe 2013, Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor a grăbit dezbaterea cu privire la statutului deputaţilor şi senatorilor pentru a vota modificările prin care este întărită imunitatea parlamentarilor.

„Graba pe care domnul Zgonea o invocă pare a fi justificată de situaţia financiară. De ce spun pare, pentru că sub această mască USL a propus o modificare la statutul parlamentarilor care face din senator şi deputat mai ales decât era alesul înainte de această modificare. Repet, problemele legate de cazare, de indemnizaţie, de maşină, de austeritate sunt probleme reale pe care PP-DD le înţelege mai bine decât USL, noi cerând ca aceste tăieri să fie în concordanţă cu posibilităţile bugetare ale Parlamentului. Dar nu lăsaţi USL ca sub această mască să ascundă şi o modificare de imunitate, care împarte România în două feluri, aleşii, arienii Parlamentului României şi alegătorii 18 milioane de rangul al II-lea”, a declarat Tudor Barbu, după părăsirea sălii în care se desfăşoară şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Întrebat de un reporter Epoch Times dacă parlamentarii PP-DD vor participa la şedinţele separate de marţi ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, programate la ora 14.00, în care se va discuta şi aproba bugetul 2013 pentru cele două camere, Tudor Barbu a replicat că atunci „când vom ajunge la dezbaterea pe buget sunt convins că ambele grupuri parlamentare vor genera un punct de vedere către presă”.

Pentru acest an bugetul propus pentru Camera Deputaţilor este de 211.644.000 de lei, cu 1.853.000 lei mai mult comparativ cu 2012. Pentru Senat bugetul propus pe 2013 este de 85.590.000 de lei, o creştere de 1.277.000 de lei faţă de anul precedent, informează România TV.

Camera a avut în 2012 un buget iniţial de 209.791.000 de lei, iar Senatul de 85.310.000 de lei. Pentru acest an cifra propusă pentru bugetul Camerei Deputaţilor reprezintă o creştere de 14,29%, iar pentru Senat una de 1,51%, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

Ce prevede Regulamentul cu privire la şedinţele comune ale celor două Camere

Reeferitor la felul în care trebuie să se desfăşoare lucrările la comisiile permanente, prevederile, conform articolelor 16 şi 17 din RegulamentulRegulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, sunt următoarele:

„Art. 16. - După examinarea proiectului de lege sau a altor propuneri, a avizelor şi a amendamentelor scrise primite, unu sau mai mulţi raportori desemnaţi de comisiile permanente reunite, la propunerea preşedinţilor acestora, vor întocmi un raport comun, care va fi supus aprobării prin vot.

În raport se va face referire la toate avizele celorlalte comisii şi la toate propunerile de amendamente primite. Raportul va cuprinde, în mod obligatoriu, opinia majorităţii membrilor comisiilor reunite şi, la cerere, părerile contrare, motivate, ale celorlalţi deputaţi şi senatori.

Art. 17. - Raportul comun, însoţit de avize, se transmite Biroului permanent al fiecărei Camere; care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia la deputaţi şi senatori şi, după caz, Guvernului or altor autorităţi publice îndreptăţite, cu 3 zile înainte de dezbaterea în plen. Difuzarea către Guvern sau alte autorităţi publice îndreptăţite se face de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor".