Parlamentarii europeni votează o rezoluţie care cere stoparea proiectului Nord Stream 2 ca represalii pentru arestarea lui Navalnîi
Parlamentarii europeni au adoptat joi o rezoluţie prin care solicită blocului să oprească finalizarea conductei de gaz Nord Stream 2, ca răspuns la arestarea liderului opoziţiei ruse, Alexei Navalnîi.
Navalnîi, cel mai proeminent critic al preşedintelui rus Vladimir Putin, a fost reţinut weekendul trecut şi a fost ulterior închis pentru presupuse încălcări ale condiţiilor de suspendare a unei pedepse. Navalnîi a fost arestat imediat după ce a s-a întors în Rusia, venind din Germania unde se recupera după ce fusese otrăvit cu noviciok în Siberia, în vara lui 2020.
Citiți și Der Standard: consorţiul Nord Stream 2 este condus de un fost agent STASI
Cancelarul german Angela Merkel, care a continuat să sprijine proiectul Nord Stream 2 dintre Germania şi Rusia, în ciuda criticilor, a declarat joi că punctul său de vedere asupra proiectului nu s-a schimbat în ciuda arestării lui Navalnîi.
Parlamentarii europeni au votat copleşitor blocarea lucrărilor de construcţie a conductelor, cu 581 de voturi pentru, 50 împotrivă şi 44 de abţineri, solicitând UE să revizuiască relaţiile cu Rusia în lumina arestării lui Navalnîi.
"Parlamentul European ... solicită UE şi statelor sale membre să revizuiască în mod critic cooperarea cu Rusia în diferite platforme de politică externă şi în proiecte precum Nord Stream 2, iar finalizarea acestuia trebuie să se oprească imediat", se spune în rezoluţie.
În mod separat, autoritatea de reglementare a Germaniei a declarat joi că aşteaptă detalii pentru plângeri împotriva Nord Stream 2 după ce grupurile ecologiste au depus plângeri împotriva construcţiilor.
Nord Stream 2 este conceput pentru a dubla capacitatea gazoductului Nord Stream existent între Rusia şi Germania la 110 miliarde de metri cubi pe an, mai mult de jumătate din exporturile totale de gaze din Rusia către Europa.
Condusă de Gazprom cu parteneri occidentali, conducta este finalizată în proporţie de peste 90% şi programată să funcţioneze începând cu acest an. Sub administraţia Trump, Statele Unite s-au opus dur proiectului, impunând mai multe runde de sancţiuni punctuale.
Proiectul a divizat UE, unii membri spunând că va submina Ucraina şi va spori dependenţa energetică a blocului de Rusia.
UE ar trebui „să elaboreze o nouă strategie pentru relaţiile UE cu Rusia, axată pe sprijinirea societăţii civile, care promovează valorile democratice, statul de drept, libertăţile fundamentale şi drepturile omului”, se spune în rezoluţie.
