OSCE va cere Rusiei să-şi retragă trupele din Transnistria (revista presei)
Sesiunea Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) îşi începe lucrările vineri la Monaco, urmând să adopte şi o rezoluţie referitoare la Republica Moldova, scrie Nezavisimaia Gazeta în ediţia de joi.
Surse din parlamentul de la Chişinău, citate de publicaţia rusă, afirmă că documentul va conţine un îndemn adresat Rusiei de a încheia procesul de retragere a militarilor săi din republică. De asemenea, OSCE le va cere tuturor participanţilor la negocierile vizând reglementarea conflictului transnistrean (formatul 5+2, din care fac parte Chişinăul, Tiraspolul, Rusia, Ucraina, OSCE plus SUA şi UE ca observatori) să înceapă consultările pentru transformarea misiunii de pacificatori de pe Nistru într-o misiune multinaţională civilă sub mandatul internaţional al OSCE.
Rezoluţia a fost elaborată de vicepreşedintele Adunării Parlamentare a OSCE, suedeza Walburga Habsburg Douglas, care, în calitate de şefă a grupului parlamentar pentru cooperare cu Republica Moldova, s-a deplasat în această ţară şi s-a întâlnit cu liderii ambelor părţi. OSCE speră că rezoluţia, în cazul în care va fi adoptată, va crea posibilităţi pentru purtarea unui dialog între legiuitorii de la Chişinău şi cei din autoproclamata republică nistreană. 'Contactele interumane directe şi dialogul parlamentar sunt foarte importante pentru stabilirea relaţiilor şi consolidarea încrederii', consideră Habsburg Douglas.
UE şi SUA ar putea să le interzică accesul pe teritoriile lor iniţiatorilor proiectului de lege privind agenţii străini în Rusia, relatează oficiosul Izvestia. Apărătorii drepturilor omului şi opozanţii ruşi au identificat o măsură de răspuns la actul normativ elaborat de partidul de guvernământ Rusia Unită, potrivit căruia o serie de organizaţii, mişcări ale opoziţiei pot primi statutul de 'agent străin'. Activişti ai mişcării Solidarnost au avut, pe 4 iulie, o întâlnire cu reprezentanţi ai Congresului american, în timpul căreia s-au discutat sancţiunile care vor fi impuse demnitarilor ruşi.
Cooperarea militară dintre Rusia şi Tadjikistan a fost afectată de serioase probleme, semnalează Rossiiskaia Gazeta. Pretextul noilor tensiuni este termenul de aflare a bazei militare ruse 201 pe teritoriul fostei republici sovietice, care expiră în 2014. Preşedinţii rus şi tadjik conveniseră toamna trecută că, în primul trimestru al anului 2012, acordul va fi prelungit cu 49 de ani. Dar ulterior diplomaţia de la Duşanbe a publicat o ştire care a luat prin surprindere Moscova, afirmând că dialogul privind baza militară rusească necesită timp, de aceea noile acorduri vor fi semnate mai târziu decât s-a stabilit iniţial. Baza militară rusească se află de câteva decenii în trei oraşe din Tadjikistan, având misiunea de a apăra frontierele de sud ale CSI, menţionează publicaţia.
