Orban primeşte nota de plată pentru politica dusă: O scădere dramatică în preferinţele electoratului maghiar

Vremuri grele pentru premierul ungar Viktor Orban anunţă datele ultimului sondaj al institutului Median, realizat între 20 şi 26 noiembrie pe un eşantion de 1.200 de persoane, informează publicaţia franceză Le Point. Potrivit rezultatelor, partidul acestuia, Fidesz, are acum doar 36% din intenţiile de vot, o scădere de trei puncte în doar trei săptămâni.

Partidul Tisza al lui Peter Magyar şi-a consolidat poziţia de lider cu 47% din intenţiile de vot. Este o diferenţă fără precedent de unsprezece puncte în favoarea unui adversar, în condiţiile în care Viktor Orban a dominat scena politică timp de paisprezece ani.

Şi mai îngrijorător pentru Viktor Orban, proporţia maghiarilor care doresc o schimbare de guvern a urcat cu zece puncte în cinci luni. În rândul populaţiei totale, Fidesz a scăzut la 27%, pierzând cinci puncte în decurs de câteva săptămâni. Preşedinţia ungară a UE şi summitul de la Budapesta organizat pe stadionul Puskas, despre care Fidesz s-a lăudat, nu au inversat tendinţa, iar maghiarii îl judecă acum pe Orban după ce au în farfurie.

Menghina financiară se strânge

Această perioadă politică proastă este alimentată de o situaţie economică mai dificilă. Inflaţia record din 2023 (17%) rămâne ridicată în acest an (aproape 4%), în timp ce rata medie a inflaţiei în UE a scăzut la 2,3% în noiembrie 2024. Potrivit Comisiei Europene, datoria ar trebui să ajungă la 74,3% din PIB în 2024, din cauza unei creşteri nominale mai mici a PIB şi a unui deficit bugetar ridicat: 5,4% din PIB (Franţa nu are prea multe lecţii de dat).

La fel ca alte şapte ţări, Ungaria este supusă procedurii de deficit excesiv. Aceasta şi-a prezentat traiectoria bugetară pe termen mediu la 4 noiembrie, dar este singura ţară pentru care Comisia nu şi-a prezentat încă evaluarea. Termenul de şase săptămâni nu a expirat încă.

Ceea ce este şi mai îngrijorător este faptul că Ungaria riscă să piardă definitiv 1 miliard EUR din fondurile europene până la sfârşitul anului dacă nu pune în aplicare reformele cerute de Bruxelles în cadrul condiţionalităţii privind statul de drept. Comisia consideră că Ungaria nu a stabilit încă norme satisfăcătoare privind achiziţiile publice şi nici nu a luat măsurile necesare pentru a asigura eficienţa parchetului, lupta împotriva corupţiei, transparenţa fundaţiilor de interes public şi evitarea conflictelor de interese. De asemenea, Comisia Europeană menţine îngheţarea a peste 16 miliarde de euro destinate celor mai sărace regiuni şi redresării post-Covid. Această stăpânire financiară nu uşurează sarcina guvernului Viktor Orban.

Un adversar care loveşte acolo unde doare

În acest context apare Peter Magyar, un fost aliat apropiat al guvernului care a devenit principalul său adversar. Fostul soţ al ministrului justiţiei, Judit Varga, şi-a adaptat strategia: în loc să îl atace pe Orban pe tema statului de drept, atât de drag Bruxelles-ului, el subliniază degradarea serviciilor publice şi scăderea nivelului de trai al maghiarilor.

Discursul său în faţa Parlamentului European din octombrie, susţinut în faţa lui Orban însuşi, stă mărturie în acest sens.

„Salariul minim este de 668 de euro. În Slovenia, acesta este de 1.253 de euro. În Polonia, este de 1.000 de euro”, a spus el, oferind o comparaţie crudă.

„În România, salariile au crescut de cinci ori, iar mâncarea este cu 20-30% mai ieftină”, a adăugat el.

Viktor Orban joacă cartea 'Donald Trump'

Peter Magyar atacă eşecurile sistemului de sănătate: „Unul din trei maghiari moare înainte de a împlini 65 de ani. Sistemului îi lipsesc 40.000 de asistente medicale. Nu există detergent, dezinfectant sau hârtie igienică în spitale”.

El denunţă, de asemenea, exodul tinerilor, un fenomen care nu este unic în Ungaria.

„Unul din doi maghiari de 18 ani se gândeşte să părăsească Ungaria”, spune el, menţionând că peste un milion de maghiari au părăsit deja ţara în căutarea unei vieţi mai bune în Occident.

„Ştim cu toţii că sfârşitul este aproape şi că marea este învolburată. Indiferent de ameninţările voastre, milioane de maghiari, cărămidă cu cărămidă, pas cu pas, îşi vor lua înapoi casele şi vom construi o Ungarie paşnică, europeană şi locuibilă”, a concluzionat Peter Magyar în faţa Parlamentului European.

Premierul ungar ar mai avea timp să facă planuri, de vreme ce următoarele alegeri parlamentare vor avea loc abia în aprilie 2026. Mai presus de toate, el contează acum mai puţin pe indulgenţa Bruxelles-ului decât pe sprijinul lui Donald Trump.