Olanda interzice accesul a doi miniştri israelieni pe teritoriul său. Îi va desemna "străini indezirabili"

Guvernul interimar al Olandei le-a interzis accesul în ţară ministrului israelian de Finanţe, Bezalel Smotrich, şi ministrului Securităţii Naţionale, Itamar Ben-Gvir, din cauza rolurilor lor în ceea ce a descris drept situaţia „insuportabilă şi de nejustificat” din Gaza, potrivit POLITICO.
Într-o scrisoare adresată Parlamentului luni, ministrul olandez de Externe, Caspar Veldkamp, a anunţat că ambii miniştri vor fi desemnaţi drept „străini indezirabili în sistemul Schengen”, ceea ce le interzice practic intrarea în Ţările de Jos.
„Decizia se bazează pe incitările repetate ale acestora la violenţa coloniştilor împotriva palestinienilor, apelurile pentru extinderea ilegală a coloniilor şi susţinerea epurării etnice în Gaza”, a scris Veldkamp.
Un purtător de cuvânt al lui Veldkamp a confirmat că ministrul îl va convoca personal pe ambasadorul Israelului marţi. „Mai târziu astăzi, ministrul nostru va decide, de asemenea, dacă doreşte să susţină suspendarea prevederilor comerciale ale acordului de asociere UE-Israel”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Decizia vine în urma unei reuniuni de urgenţă la Haga, luni, la care au participat premierul Dick Schoof, cei trei vicepremieri — Sophie Hermans, Mona Keijzer şi Eddy van Hijum — precum şi Veldkamp şi ministrul Apărării, Ruben Brekelmans. Aceştia au întrerupt vacanţa parlamentară de vară pentru a conveni asupra măsurilor, pe fondul presiunii interne şi internaţionale tot mai mari.
Ca parte a rezultatelor reuniunii, guvernul a alocat 4,5 milioane de euro în ajutor umanitar pentru Gaza, inclusiv 1,5 milioane de euro pentru Biroul ONU pentru Servicii de Sprijin şi 3 milioane de euro pentru Crucea Roşie, a specificat Veldkamp în scrisoare. El a menţionat, de asemenea, restricţii privind exporturile de arme către Israel, afirmând că în prezent este „practic imposibil” ca vreun permis de export să fie aprobat în condiţiile actuale.
După întâlnire, Schoof a declarat că Ţările de Jos vor pleda „pentru măsuri europene suplimentare, de exemplu în domeniul comerţului”, în contextul în care UE se pregăteşte să revizuiască acordul său de ajutor cu Israelul, marţi.
Luni, Comisia Europeană a propus suspendarea parţială a participării Israelului la programul său emblematic de cercetare şi dezvoltare, Horizon Europe, după ce UE a constatat în iunie că Israelul încalcă obligaţiile în materie de drepturile omului prevăzute în acordul de asociere cu UE.
Schoof a mai spus că l-a informat pe preşedintele israelian, Isaac Herzog, despre intenţia guvernului olandez de a exercita presiuni asupra UE pentru măsuri suplimentare împotriva Israelului. În replică, Herzog a declarat că ar fi o „GREŞEALĂ URIAŞĂ dacă UE va lua astfel de măsuri” şi a acuzat Ţările de Jos că ignoră suferinţa ostaticilor israelieni încă deţinuţi de Hamas.
Până la data de 28 iulie, acţiunile militare israeliene în Gaza au ucis cel puţin 59.921 de persoane, inclusiv aproximativ 17.400 de copii, şi au rănit peste 145.000 de persoane, potrivit cifrelor Ministerului Sănătăţii din Palestina. Cel puţin 147 de persoane, inclusiv 88 de copii, au murit din cauza foametei, conform aceleiaşi surse.
Israelul şi-a lansat campania ca reacţie la atacul din 7 octombrie 2023 al militanţilor Hamas, care a ucis cel puţin 1.139 de persoane pe teritoriul israelian.
Agenţia olandeză de combatere a terorismului a desemnat oficial Israelul ca ameninţare externă la adresa securităţii la începutul acestei luni, invocând tentative secrete de a influenţa politica şi discursul public din Olanda.
Această desemnare provine dintr-un incident apărut în urma tensiunilor legate de un meci de fotbal din noiembrie 2024, între echipa din Amsterdam, Ajax, şi Maccabi Tel Aviv. În loc să folosească canalele diplomatice oficiale, Ministerul Afacerilor Diasporei şi Combaterea Antisemitismului din Israel a distribuit un raport direct unor politicieni şi jurnalişti olandezi selectaţi — ocolind complet guvernul olandez.
Această manevră informală a ridicat semnale de alarmă la Haga, iar miniştrii Justiţiei, Securităţii şi Afacerilor Externe au descris tacticile folosite drept „neobişnuite” şi „indezirabile”.