Odată cu retragerea trupelor americane din Afganistan, va pleca şi mare parte din ajutorul civil

Oficialii americani au evidenţiat ani de zile îmbunătăţirile produse în viaţa de zi cu zi a afganilor graţie ajutoarelor de miliarde de dolari din partea Statelor Unite şi a altor ţări. În Afganistan, spun ei, oamenii trăiesc acum în medie cu 20 de ani mai mult decât sub conducerea talibană, numărul copiilor care merg la şcoală a crescut cu 7 milioane, iar cel al femeilor cu risc să moară la naştere a scăzut cu 80%, relatează Reuters.

Perspectiva unei plecări bruşte a tuturor soldaţilor americani şi ai NATO din Afganistan la sfârşitul anului viitor pune în pericol aceste câştiguri, avertizează ei, şi compromit progresele făcute pentru depăşirea provocărilor masive care mai rămân în domeniul dezvoltării.

Dacă administraţia Obama nu-l poate convinge pe preşedintele afgan, Hamid Karzai, să semneze un pact de securitate ce va permite ca o forţă americană modestă să rămână după 2014, este aproape sigur că Statele Unite vor reduce drastic ajutorul pentru Afganistan. Acest lucru va obliga grupurile de ajutor să lucreze în condiţii de securitate mai precare şi să concureze pentru bani mai puţini.

Retragerea întregii forţe a SUA din Afganistan anul viitor ar fi 'o catastrofă completă', a afirmat Andrew Wilder, care conduce programe pentru Afganistan şi Pakistan la Institutul american pentru Pace şi care a lucrat ani de zile în regiune.

Deteriorarea condiţiilor de securitate ar împiedica supravegherea proiectelor de ajutor, determinând Congresul american să fie şi mai reţinut în finanţarea unor astfel de programe pentru Afganistan. De asemenea, un personal redus al ambasadei SUA în Kabul ar face mai dificil de susţinut multe programe de ajutor americane.

Raţionamentul meu este că, dacă nu vor fi trupe, nu va fi nici ajutor sau aproape niciun ajutor, a declarat luna aceasta în Congres James Dobbins, trimisul SUA pentru Afganistan şi Pakistan. 'Sprijinul politic pentru ajutor vine din prezenţa militară'.

Statele Unite şi alţi donatori au promis anul trecut că până în 2015 vor furniza Afganistanului un ajutor de 16 miliarde de dolari, din care cel puţin jumătate va trebui să treacă prin cuferele guvernului afgan. Executivul de la Kabul a promis, la rândul său, să lucreze pentru a stabili standarde în domeniile guvernării, drepturilor omului şi combaterii corupţiei.

De la răsturnarea guvernului taliban în 2001, Statele Unite au cheltuit deja cel puţin 88 de miliarde de dolari sub formă de ajutoare pentru Afganistan, neincluzând aici factura mai mare pentru costurile de luptă.

După încheierea, luna trecută, a dificilelor negocieri asupra acordului de securitate americano-afgan, Washingtonul se aştepta ca Hamid Karzai să semneze documentul, permiţând ca o forţă de 8.000-12.000 de militari americani şi ai NATO să rămână în ţară după 2014. În prezent, numărul militarilor americani în Afganistan este de 39.000.

În schimb, Karzai a refuzat să facă acest lucru, sugerând că acordul ar trebui să fie semnat după alegerile prezidenţiale afgane din primăvară. Administraţia Obama afirmă că Washingtonului şi aliaţilor săi nu le mai rămâne suficient timp pentru a planifica o posibilă misiune post-2014.

Dar chiar dacă soldaţilor americani li s-ar permite să rămână, efortul de ajutor se va concentra pe apărarea a ceea ce s-a câştigat în ultimii ani decât pe fixarea unor noi obiective ambiţioase, a opinat Larry Sampler, responsabil de rang înalt la Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în timpul unei audieri în faţa congresmenilor, luna aceasta.

SUA şi naţiunile NATO participante la Forţa internaţională de asistenţă în domeniul securităţii (ISAF) din Afganistan plănuiesc deja să închidă până la sfârşitul lui 2014 toate cele 28 de echipe de reconstrucţie provincială, avanposturile care au acordat asistenţă în zone îndepărtate.

Presupunând că Congresul SUA continuă să finanţeze un anumit nivel de ajutor afgan, Statele Unite au capacitatea de a continua acordarea de asistenţă, scrie Reuters. Aceasta se va face prin intermediul grupurilor de ajutor şi al organizaţiilor multilaterale şi, posibil, chiar derulând programul de ajutor dintr-o ţară vecină, aşa cum au făcut şi în timpul conflictelor afgane anterioare.

Cert este că nevoile de asistenţă rămân acute în Afganistan, care continuă să fie una dintre cele mai sărace ţări din lume. Doar un sfert dintre afgani au acces la apă potabilă, iar slabul guvern central este incapabil să-şi finanţeze propriile costuri. Boom-ul la care se spera în domeniul minier şi al hidrocarburilor nu s-a materializat, în schimb comerţul ilegal cu mac este înfloritor. 'Afganistanul nu va deveni nici în 10 ani o Suedie. Sperăm la un Bangladesh ', a adăugat Larry Sampler, de la Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională.