Occupy Guguţă despre 7 aprilie 2009: Nu celebrăm, ci întrebăm şi solicităm
Dacă unii o celebrează, atunci pentru activiştii Occupy Guguţă, 7 aprilie 2009 a fost „o zi a provocatorilor – inşi care au aruncat cu pietre în clădiri şi în alţi oameni”, o zi a unor provocări venite chiar din rândul instituţiilor care trebuiau să apere ordinea publică.
Protestul anticomunist al tinerilor de la Chişinău (7 aprilie 2009) (zdg.md)
În istoria de 27 de ani a Republicii Moldova, au existat puţine zile cu adevărat „istorice”, care să fi marcat epoci întregi, 7 aprilie 2009 fiind una dintre ele, au punctat activiştii Occupy Guguţă. „7 aprilie 2009 e un fel de oglindă în care se reflectă mai multe frământări, speranţe, dar şi frustrări şi eşecuri ale societăţii noastre”, au declarat activiştii.
7 aprilie 2009 a fost pe de o parte, o zi a dezamăgirii după alegeri incorecte, în care a fost folosită pe larg resursa administrativă, dar şi controlul absolut asupra mass-mediei publice, o zi a speranţei de a schimba ceva împreună, de a re-porni viaţa noastră colectivă pe alte temelii, o zi a furiei de a nu fi auzit, de a nu avea şansă de a participa în viaţa publică şi de a-ţi face auzită vocea şi problema, consideră activiştii Occupy Guguţă.
Pe de altă parte, a fost „o zi a provocatorilor – inşi care au aruncat cu pietre în clădiri şi în alţi oameni”, o zi a agresorilor, a unor provocări venite chiar din rândul instituţiilor care trebuiau să apere ordinea publică.
„Amintim trei episoade aici: înlocuirea poliţiştilor de la Fulger cu cadeţi de la colegiul de poliţie, echipaţi doar cu scuturi de tinichea; arborarea în condiţii suspecte a drapelului României deasupra preşedinţiei, ca să iasă cuiva socoteala că ar fi vorba de ”agresiune străină” şi lovitură de stat, şi deci e liber la bătaie; tortura generalizată în comisariatele de poliţie, cu judecăţi sumare chiar în sediul comisariatelor, cu încălcarea procedurilor de judecată”, se arată într-o postare a activiştilor Occupy Guguţă.
În context, activiştii au ţinut să precizeze că la 10 ani de la eveniment, niciunul dintre poliţiştii care au torturat, bătut şi violat sute de persoane torturate, niciunul dintre judecătorii care au condamnat ilegal oameni, niciunul dintre provocatorii-agresori, niciunul dintre funcţionarii care s-au jucat cu vieţile oamenilor, mai ales că au fost cel puţin 3 cetăţeni morţi, niciuna dintre companiile de telefonie mobilă care au sistat comunicaţiile pe perimetrul pieţei dar şi reţelele de socializare pe teritoriul ţării, aşa încât oamenii nu au putut să comunice despre ei şi să vorbească despre abuzuri – niciunul şi niciuna nu au fost pedepsiţi în vreun fel.
Mai mult decât atât, Justiţia moldovenească ar fi trecut peste acest episod de parcă nici nu s-a întâmplat, consideră tinerii, adăugând că la fel ar fi procedat şi poliţia, şi politicienii implicaţi care au făcut comisii parlamentare de investigaţie ca să ascundă adevărul.
„Însuşi protestul din 7 aprilie 2009 a fost întâi sabotat prin faptul că poliţia şi organele de securitate, deşi au fost informaţi că există provocatori în mulţime nu au reacţionat nicicum, apoi au cooptat/instrumentalizat prin faptul că anumite forţe i-au imprimat protestului direcţia dorită de păpuşarii din spate, adică oligarhii care au venit la putere după aceea, şi ulterior pedepsit prin torturile la scară largă care au avut loc în comisariate, prin răpirea cetăţenilor de pe stradă sau din casele lor”, a punctat Occupy Guguţă.
În cei 10 ani de la 7 aprilie 2009 cetăţenii s-au confruntat cu aceleaşi practici: sabotarea prin împiedicarea de către poliţişti a cetăţenilor să ajungă la proteste, instrumentalizarea prin susţinerea unor „protestatari inventaţi” de genul oamenilor lui Şor care umplu PMAN la 27 august pentru a zădărnici protestele opoziţiei, şi pedepsirea prin reţinere, închidere sau persecuţie a unor oameni care au făcut dezvăluiri despre scheme de corupţie şi contrabandă, abuzuri şi ilegalităţi.
În context, activiştii Occupy Guguţă solicită:
- desecretizarea şi publicarea tuturor documentelor din arhivele MAI, procuraturii, SIS, preşedinţiei, Consiliului Suprem de Securitate cu referire la 7 aprilie;
- publicarea tuturor documentelor din arhivele instanţelor de judecată cu privire la 7 aprilie;
- constituirea unei comisii civice, compusă din reprezentanţi ai societăţii civile, a mediului academic, a unor activişti din domeniul drepturilor omului din afara ţării care ar investiga ce s-a întâmplat pe 7 aprilie 2009, reacţia forţelor de ordine, activitatea instanţelor judecătoreşti etc.;
- maşinile TOMA să fie utilizate exclusiv pentru irigarea spaţiilor publice – grădini, scuaruri sau la spălat drumurile de glod.
