Obiecte folosite zilnic şi care pot ascunde numeroşi microbi. Nu le treceţi cu vederea
alte articole
Vii acasă de la magazin, deschizi uşa de la intrare, te aşezi pe canapea şi iei telecomanda. Înainte să te speli pe mâini, s-ar putea să fi transferat deja microbi pe două suprafeţe atinse frecvent.
Experţii în microbiologie spun că obiectele care merită cea mai mare atenţie nu sunt întotdeauna cele care par cele mai murdare; sunt cele care sunt atinse constant şi curăţate rar. Mânerele uşilor, telecomenzile, tastaturile şi telefoanele acumulează mai multe bacterii şi virusuri decât presupun majoritatea oamenilor, în timp ce vasul de toaletă — considerat mult timp cel mai mare „vinovat” din gospodărie — este adesea o preocupare mai mică.
Experţii în microbiologie recomandă curăţarea regulată a mai multor obiecte de uz cotidian.
Genţi de mână
Genţile de mână şi genţile de uz zilnic sunt adesea neglijate când vine vorba de curăţenie.
În timpul ieşirilor zilnice, genţile sunt de obicei aşezate pe podelele restaurantelor, în coşuri de depozitare şi pe alte suprafeţe publice, unde partea de jos a acestora poate prelua microorganisme din mediul înconjurător şi le poate transporta în casă.
Wang recomandă ştergerea sau periajul regulat al genţilor de mână cu un produs de curăţare adecvat materialului, acordând o atenţie deosebită părţii de jos a genţii.
De ce frecarea este mai importantă decât simpla utilizare a dezinfectantului
Pe suprafeţele atinse frecvent, precum mânerele uşilor, tastaturile şi obiectele din baie, bacteriile se pot ataşa de suprafaţă şi pot secreta substanţe lipicioase care le înconjoară şi le protejează, formând ceea ce se numeşte biofilm. Din acest motiv, este de obicei mai eficient să îndepărtaţi murdăria de pe suprafaţă şi biofilmele prin periere, frecare sau ştergere înainte de a aplica dezinfectantul.
Chen Yo-shen, cercetător în microbiologia alimentară şi biologie moleculară din Taiwan, a declarat pentru The Epoch Times că biofilmele pot forma o barieră protectoare care permite bacteriilor să se ascundă în interiorul lor.
Unele bacterii pot intra chiar într-o stare asemănătoare letargiei, ceea ce le face mai greu de eliminat de antibiotice sau de sistemul imunitar. Ca urmare, acestea pot supravieţui perioade mai lungi şi pot contribui la infecţii cronice sau recurente. Biofilmele pot, de asemenea, să îngreuneze vindecarea rănilor cronice, precum ulcerele diabetice ale piciorului şi escarele, şi să crească riscul de infecţii repetate.
Agenţi patogeni comuni pe suprafeţele frecvent atinse
Printre contaminanţii comuni găsiţi pe suprafeţele atinse frecvent se numără Staphylococcus aureus, Escherichia coli, enterococii, Streptococcus pneumoniae şi Haemophilus influenzae, a spus Wang.
Staphylococcus aureus este un potenţial agent patogen frecvent care poate provoca infecţii cutanate şi, în cazuri severe, infecţii ale sângelui care pun viaţa în pericol şi complicaţii sistemice.
Escherichia coli poate duce la o serie de infecţii, inclusiv infecţii ale tractului urinar, meningită neonatală şi septicemie.
Enterococii pot provoca endocardită, infecţii intraabdominale şi infecţii ale tractului urinar.
Atât Streptococcus pneumoniae, cât şi Haemophilus influenzae pot provoca infecţii ale căilor respiratorii şi, în cazuri severe, pot duce la pneumonie sau meningită.
Scopul nu este acela de a menţine un mediu complet steril, a spus Wang, ci de a reduce răspândirea agenţilor patogeni prin curăţarea regulată şi practici bune de igienă, evitând în acelaşi timp condiţiile care permit dezvoltarea microorganismelor.
Pentru majoritatea oamenilor, pielea şi membranele mucoase intacte, funcţia imunitară normală şi spălarea regulată a mâinilor ajută la prevenirea pătrunderii acestor bacterii în ţesuturile profunde şi a apariţiei unor boli grave.
