Obiceiuri româneşti în prima zi de Anul Nou

După petrecerea din noaptea de Revelion, românii obişnuiesc să îndeplinească anumite ritualuri, unele considerate magice, în prima zi a Anului Nou pentru a aduce belşug în case şi noroc în perioada care urmează.

Deja se ştie că la cumpăna dintre ani trebuie să fie veselie, masa să fie încărcată cu bunătăţi şi toată lumea să petreacă, lucru care se întâmplă şi a doua zi, pe 1 ianuarie. Prima zi a anului este considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice, marcând un nou început.

La oraşe şi mai ales la sate, în prima zi a noului an se merge cu "Sorcova, "Semănatul", "Pluguşorul", "Plugul cel Mare" şi "Vasilică" pentru a le ura tuturor un an mai bun, prosperitate şi spor la muncă.

"Colindul cu Vasilică" este o tradiţie a ţiganilor care au obiceiul să colinde cu o căpăţână de porc, împodobită cu panglici şi mărgele, iar la final ei merg la o cârciumă pentru a chefui. La plecare, se iau înapoi ornamentele de pe căpăţână care se găteşte şi se mănâncă pentru a marca sfârşitul obiceiului pe anul respectiv.

O altă tradiţie este cea a Dezlegării Anului, la care grupuri de feciori colindă pe uliţe şi fac mult zgomot cu bice, buciume sau bătând în oale pentru înlăturarea forţelor malefice. Feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: "Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori/ Să fie peţitori".

Oamenii consideră că aşa cum este musafirul din ziua de 1 ianuarie, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul. Mai există tradiţia ca în prima zi a noului an să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din ele şi se pun la păstrare pentru a îndepărta durerile de cap.

Sorcovitul, unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri

Pe 1 ianuarie, copiii merg cu Sorcova să-i colinde pe cunoscuţi cărora le urează o viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Mai târziu, sorcova a fost realizată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf.

În prezent, Sorcova este realizată din hârtie colorată şi flori artificiale. "Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!" se urează în timp ce cunoscuţii sunt atinşi cu Sorcova.

În prima zi din an e bine ca oamenii să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul şi să se fiarbă în oală un cap de porc, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug.