Oamenii de ştiinţă: dieta ne poate schimba microflora intestinală în 24 de ore

Oamenii de ştiinţă au demonstrat că organismul uman nu trebuie să aştepte prea mult ca să resimtă efectul trecerii la un regim alimentar corect. Corpul nostru reuşeşte să-şi schimbe microflora intestinală chiar din prima zi de dietă. Bacteriile prietenoase din intestin reacţionează instantaneu la preferinţele noastre alimentare. Această interdependenţă poate explica cu uşurinţă cauzele dezvoltării bolilor provocate de o alimentaţie nesănătoasă.

Este bine ştiut faptul, că numărul microorganismelor din intestinul nostru este de zece ori mai mare decât numărul celulelor care alcătuiesc corpul nostru. Mii şi mii de reprezentanţi ai comunităţii bacteriene prietenoase sunt gata, zi şi noapte, să lucreze asiduu pentru un bine comun. Vorbim aici de fenomenul simbiozei – adică de un parteneriat reciproc avantajos pentru ambele părţi.

O astfel de cooperare strânsă presupune multiple beneficii pentru organismul nostru: de exemplu, digestie optimă, asimilarea substanţelor nutritive folositoare, asigurarea unui metabolism corect, protecţie împotriva acţiunii microorganismelor dăunătoare, menţinerea imunităţii, influenţarea schimbului de neurotransmiţători din creier, etc. Pentru asemenea avantaje esenţiale, merită să purtăm 1,5 kg în plus - anume atât cântăreşte, în medie, microlumea bacteriană folositoare ce ne populează intestinul.

Astfel, pentru a ne păstra organismul într-o stare bună de sănătate, trebuie să realizăm o sarcină foarte importantă şi anume să avem cât mai mare grijă de reprezentanţii microlumii bacteriene benefice din interiorul nostru. În acest scop, nu trebuie să facem abuz de medicamente antibacteriene şi de alimente periculoase.

Potrivit unui studiu publicat în revista "Nature", microflora intestinală reacţionează instantaneu la schimbarea modului nostru de alimentaţie. Timp de 24 de ore, în tractul intestinal apar unele specii de microorganisme şi dispar altele. Se modifică nu doar compoziţia speciilor de microorganisme, ci şi expresia genelor responsabile de prelucrarea substanţelor nutritive.

Pentru a determina influenţa nutriţiei asupra compoziţiei florei intestinale, oamenii de ştiinţă au desfăşurat un studiu complex. În primele 4 zile de experiment, participanţii la studiu au păstrat dieta neschimbată. Ulterior, potrivit indicaţiilor cercetătorilor, aceştia au trecut la dietă vegetariană, sau, invers, la consumul produselor alimentare de origine animală. În ultimele 6 zile, voluntarii au revenit din nou la dieta lor obişnuită.

S-a dovedit că la 24 de ore de la începerea noului regim alimentar, componenţa microflorei intestinale s-a schimbat drastic. Consumul produselor din carne a determinat înmulţirea bacteriilor cu toleranţă ridicată la bilă. Bila este produsă de ficat pentru scindarea grăsimilor. S-a redus conţinutul de bacterii Firmicutes, responsabile de descompunerea carbohidraţilor. În plus, microflora a suferit schimbări semnificative în ceea ce priveşte expresia genelor.

Prin contrast, o dietă vegetală presupune consumul unei cantităţi mari de fibre şi mai puţine grăsimi şi proteine. Astfel, cercetătorii au remarcat o expresie sporită a genelor responsabile de fermentarea glucidelor complexe (amidon şi celuloză).

Rezultatele experimentelor au confirmat importanţa microflorei intestinale pentru o bună funcţionare a sistemelor vitale din corpul nostru. Starea fizică şi psihică sunt strâns legate de modul în care ne alimentăm, astfel că aceste întrebări merită o atenţie sporită. Microflora este foarte sensibilă la orice schimbare a dietei, aşa că cel mai bine este să ne alimentăm sănătos.