Oamenii de ştiinţă avertizează: Din 2070, încălzirea globală ar putea declanşa un război nuclear sau o pandemie la nivel de extincţie

Incendii de vegetaţie
Incendii de vegetaţie (Youtube - captură ecran)

În contextul în care temperaturile globale continuă să crească, un nou studiu a avertizat că ne apropiem periculos de "sfârşitul jocului climatic".

Un material publicat în Daily Mail afirmă că, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Cambridge, încălzirea globală ar putea declanşa un război nuclear, o criză financiară sau o pandemie la nivel de extincţie încă din 2070. Pe baza constatărilor lor, cercetătorii solicită autorităţilor să înceapă să se pregătească pentru astfel de evenimente.

"Există o mulţime de motive să credem că schimbările climatice ar putea deveni catastrofale, chiar şi la niveluri modeste de încălzire. Schimbările climatice au jucat un rol în fiecare eveniment de extincţie în masă. A contribuit la căderea imperiilor şi a modelat istoria. Chiar şi lumea modernă pare adaptată la o anumită nişă climatică.

Căile spre dezastru nu se limitează la impactul direct al temperaturilor ridicate, cum ar fi fenomenele meteorologice extreme. Efectele în lanţ, cum ar fi crizele financiare, conflictele şi apariţia unor noi boli, ar putea declanşa alte calamităţi şi ar putea împiedica redresarea în urma unor dezastre potenţiale, cum ar fi războiul nuclear", a declarat Luke Kemp, autorul principal al studiului.

În cadrul studiului, echipa a folosit simularea pentru a estima consecinţele unei încălziri de 3°C şi mai mult. Estimările cercetătorilor indică faptul că zonele de căldură extremă în care temperaturile medii anuale depăşesc 29°C vor cuprinde două miliarde de persoane până în 2070.

Îngrijorător este faptul că aceste zone sunt unele dintre cele mai fragile din punct de vedere politic, precum şi cele mai dens populate, potrivit echipei.

'Temperaturile medii anuale de 29 de grade afectează în prezent aproximativ 30 de milioane de persoane din Sahara şi de pe coasta Golfului. Până în 2070, aceste temperaturi şi consecinţele sociale şi politice vor afecta direct două puteri nucleare şi şapte laboratoare de izolare maximă care adăpostesc cei mai periculoşi agenţi patogeni. Există un potenţial serios pentru efecte dezastruoase în lanţ', a declarat coautorul Chi Xu de la Universitatea Nanjing.

Cercetătorii susţin că sunt necesare cercetări în patru domenii-cheie, pe care le numesc "cei patru călăreţi" ai sfârşitului jocului climatic.

Acestea sunt foametea şi malnutriţia, vremea extremă, conflictele şi bolile transmise prin vectori.

Co-autor al studiului, profesorul Kristie Ebi de la Universitatea din Washington, a declarat: "Avem nevoie de un efort interdisciplinar pentru a înţelege cum schimbările climatice ar putea declanşa morbiditatea şi mortalitatea în masă a oamenilor".

Potrivit cercetătorilor, aprovizionarea cu alimente la nivel mondial este ameninţată de creşterea temperaturilor, existând un risc tot mai mare de "eşecuri în lanţurile de pâine", pe măsură ce zonele cele mai productive din punct de vedere agricol din lume suferă "prăbuşiri colective".

De asemenea, condiţiile meteorologice extreme ar putea crea condiţii pentru noi focare de boli, pe măsură ce habitatele oamenilor şi ale animalelor sălbatice se schimbă şi se reduc.

În acelaşi timp, riscul unor ameninţări "interactive", cum ar fi eşecurile democratice şi noile forme de armament distructiv al inteligenţei artificiale, ar putea creşte, de asemenea, odată cu creşterea temperaturii.

De exemplu, cercetătorii spun că "războaiele calde" ar putea deveni frecvente, în care superputerile tehnologizate se luptă atât pentru spaţiul de carbon în scădere, cât şi pentru experimente gigantice de deviere a luminii solare şi de reducere a temperaturilor globale.

"Cu cât aflăm mai multe despre modul în care funcţionează planeta noastră, cu atât există mai multe motive de îngrijorare. Înţelegem din ce în ce mai mult că planeta noastră este un organism mai sofisticat şi mai fragil. Trebuie să calculăm dezastrul pentru a-l evita", a declarat profesorul Johan Rockström, coautor, director al Institutului Potsdam pentru cercetarea impactului climatic.

Înfruntarea unui viitor de accelerare a schimbărilor climatice pe când rămânem orbi la cele mai grave scenarii este, în cel mai bun caz, o gestionare naivă a riscurilor şi, în cel mai rău caz, o prostie fatală", a concluzionat profesorul Kemp.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură