O undă de speranţă pentru rromii din România (presa franceză)

Situaţia romilor din România începe să progreseze cu paşi mărunţi, adesea datorită proiectelor derulate de unele ONG-uri şi de o elită romă emergentă. Dar experţii consideră că, pentru a rupe cercul vicios al sărăciei, este nevoie de un angajament politic ferm pe termen lung, scrie ziarul Nord Eclair, în contextul vizitei de miercuri în România a miniştrilor francezi ai internelor şi afacerilor europene.

În România, una dintre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană, trăiesc 620.000 de romi, potrivit recensământului, iar conform ONG-urilor, peste două milioane, unii fiind asimilaţi, alţii evitând să se declare membri ai acestei etnii de teama discriminărilor. 'Aproape 500 de ani de robie au avut o influenţă enormă asupra lipsei egalităţii de şanse', afirmă Magda Matache, una din figurile acestei 'elite' angajate, fostă directoare a Romani Criss, principala organizaţie de apărare a drepturilor romilor.

Se observă totuşi o schimbare a mentalităţii, arată Mircea Toma, director al ONG-ului Active Watch, care citează un sondaj din 2011 potrivit căruia 43% dintre respondenţi se declarau dispuşi să accepte un rom în familia lor, faţă de 23% în 2002. 'Campaniile de luptă împotriva discriminării, formarea de jurnalişti încep să dea roade', afirmă el fără a nega faptul că mai rămâne de străbătut un drum lung.

În grade diferite - situaţia romilor din mediul urban diferă de cea din mediul rural - romii sunt afectaţi din plin de sărăcie, cu o rată a şomajului estimată la aproape 50%. O parte dintre ei emigrează din motive economice, mai ales în Spania şi Italia, Franţa situându-se mult în urmă.

Pentru a rupe cercul vicios al sărăciei în rândul romilor, educaţia este o provocare majoră. Statul a rezervat în universităţi o mie de locuri pentru tinerii romi. În perioada 1990 - 2008, numărul copiilor romi înscrişi la şcoală a crescut mai bine de două ori, mai ales datorită celor 852 de mediatori şcolari romi.

Numeroase ONG-uri au dezvoltat cu succes programe de sprijin după cursuri. Aceste iniţiative ar trebui să 'inspire politici publice integrate pentru educaţie, locuinţă, muncă', spune Lăcrămioara Tăutu, de la Romani Criss.

'România este o ţară săracă, bugetul statului este limitat', aminteşte Daniela Tarnovschi, coordonator al unei ample anchete privind integrarea romilor. 'Oamenii politici nu manifestă niciun interes de a investi pentru romi pentru că, astfel, pot să-i manipuleze mai uşor', declară aceasta.

'Ar trebui un pact politic şi programe pe bază de voluntariat timp de cel puţin zece ani', estimează Toma. Şi fonduri, adaugă ziarul citat.

Ministrul francez de interne, Manuel Valls, şi ministrul delegat pentru afaceri europene, Bernard Cazeneuve, efectuează miercuri şi joi o vizită în România pentru a discuta cu autorităţile de la Bucureşti pe tema incluziunii sociale a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome.