O nouă lege a răspunderii magistraţilor, respinsă ferm de CSM

Noul Consiliu Superior al Magistraturii a adoptat, în şedinţa de joi, un punct de vedere tranşant cu privire la independenţa sistemului judiciar din perspectiva răspunderii materiale a magistraţilor şi a independenţei financiare, reiese dintr-un comunicat de presă remis de instituţie.

"CSM înţelege să-şi asume un program de măsuri pe întreaga perioadă a mandatului de 6 ani, care să fie urmărit cu consecvenţă şi realizat în spirit de coeziune între membrii săi. Dintre obiectivele urmărite, într-o primă etapă, se impune exprimarea unei poziţii referitoare la independenţa sistemului judiciar din perspectiva răspunderii materiale şi a independenţei financiare", se arată în comunicatul respectiv.

Independenţa justiţiei reprezintă, potrivit CSM, o componentă esenţială a statului de drept, în care cele trei puteri – legislativă, executivă şi judecătorească – trebuie să fie într-un permanent echilibru, dat tocmai de egalitatea ce există din punct de vedere constituţional.

"Consiliul subliniază că legislaţia actuală reglementează răspunderea magistraţilor sub o triplă formă: disciplinară, penală şi civilă (materială), astfel că nu este necesară adoptarea altor dispoziţii legale privind aceste aspecte. O altă reglementare, care nu îşi găseşte corespondentul în forme similare de răspundere a membrilor celorlalte două puteri în stat, cea legislativă şi cea executivă, reprezintă în sine o perturbare a echilibrului dintre acestea, cu grave consecinţe pentru buna funcţionare a societăţii", a arătat CSM.

Potrivit noului Consiliu, sistemul judiciar a dovedit de-a lungul timpului că are capacitatea de a se autoregla, inclusiv prin sancţionarea sub cele trei forme a magistraţilor, fiind, de altfel, şi singura dintre cele trei puteri care are reglementată o formă a răspunderii materiale. De aceea, orice iniţiativă legislativă care să aibă ca obiect angajarea răspunderii materiale a magistraţilor în alte coordonate decât cele deja existente în prezent este, în opinia noilor membri CSM, inoportună.

Consiliul Superior al Magistraturii, la rândul său, îşi asumă identificarea, soluţionarea şi sancţionarea cu fermitate a situaţiilor de încălcare a legii de către magistraţi.

Referitor la independenţa financiară a sistemului judiciar, Consiliul se angajează să intensifice demersurile pentru preluarea bugetului instanţelor de la Ministerul Justiţiei.

"Până la îndeplinirea acestui obiectiv, se impune o strânsă colaborare între ordonatorii principali de credite în vederea administrării eficiente a instanţelor şi parchetelor. În acest context, este necesară inclusiv luarea unor măsuri unitare privind salarizarea personalului din justiţie. Inechităţile rezultate ca urmare a adoptării şi interpretării neunitare a legilor de salarizare trebuie înlăturate, în acord cu decizia Curţii Constituţionale, astfel încât cei care fac parte din sistemul judiciar să fie salarizaţi avându-se în vedere o valoare de referinţă sectorială unică", mai transmite CSM.

Pentru a-şi îndeplini menirea constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii susţine că are nevoie de încrederea şi sprijinul corpului magistraţilor, a celorlalte puteri şi a societăţii în ansamblul său.