Nu 'sanatoriu', ci puşcărie: Norvegienii vor să construiască 'închisori spartane' pentru străini

Închisori speciale pentru străini ar putea fi construite în Norvegia. Acestea ar urma să aibă un standard de confort mai scăzut decât alte locuri de detenţie din ţară. Promisiuni de a desfăşura o reformă a penitenciarelor au fost făcute de două mari partide din Norvegia: Partidul Conservator (de dreapta) şi Partidul Progresului (populist). În urma alegerilor parlamentare din 2009, acestea s-au situat pe locurile doi şi trei, iar unindu-se în vederea noilor alegeri, care vor avea loc anul viitor, ele ar putea obţine majoritatea şi forma noul guvern, trimiţând în plan secund Partidul Laburist (socialist), aflat în prezent la putere în Norvegia.

Lozinca 'Să ţinem în frâu criminalitatea străină' a devenit una dintre principalele cu care partidele de opoziţie s-au lansat în lupta pentru putere. Într-adevăr, problema imigranţilor îngrijorează astăzi întreaga populaţie norvegiană. Potrivit statisticilor, peste jumătate dintre locurile din puşcării sunt ocupe de cetăţeni ai altor state. În ultimii cinci ani, numărul acestora comparativ cu norvegienii a crescut de două ori. Prejudiciile pe care aceştia le aduc societăţii norvegiene sunt de circa 2 miliarde de euro pe an, precizează cotidianul rus Novîie Izvestia.

'Străinii, care după ispăşirea pedepsei vor fi expulzaţi din ţară, trebuie să aibă condiţii de detenţie spartane. Important este ca ei să nu sufere de foame şi de frig. Restul sunt excese. Trebuie să se pună capăt situaţiei în care infractori străini se simt în închisorile din Norvegia ca la sanatoriu', comentează vicepreşedintele Partidului Conservator, Bent Hoie.

Opoziţia parlamentară de la Oslo demonstrează că infractorii străini nu se tem să-şi ispăşească pedeapsa în Norvegia, iar unii dintre ei chiar doresc să ajungă în spatele gratiilor, în condiţiile în care banii care se oferă în această ţară deţinuţilor echivalează cu salariul mediu din Bulgaria, de exemplu: circa 3.000 de euro pe an. Dacă la aceasta se adaugă indemnizaţiile pentru copii, sporurile de pensie, un infractor ar putea primi în Norvegia peste 10.000 de euro pe an.

În afară de aşa-zisele avantaje economice, un străin care ajunge după gratii în Norvegia acumulează 'bani de pensie'. O crimă cu circumstanţe agravante se pedepseşte de obicei cu o detenţie de zece ani: termen suficient pentru ca, la ieşirea în libertate, criminalul să beneficieze de o pensie de circa 700 de euro pe lună.

Uniunea angajaţilor din domeniul penitenciar al Norvegiei sprijină ideea înfiinţării de închisori speciale pentru străini. În această ţară îşi ispăşesc pedepsele reprezentanţi a peste 100 de naţionalităţi, dintre care majoritatea nu pot comunica în nicio altă limbă decât cea maternă, iar din acest motiv închisorile se transformă într-o 'bază de studii' pentru infractori, care pot planifica nestingherit, din spatele gratiilor, noi încălcări ale legii. 'Nu înţelegem despre ce vorbesc între ei aceşti oameni, sunt date peste cap toate regulile privind securitatea, reabilitarea celor condamnaţi şi controlul asupra lor', recunoaşte, într-un interviu acordat Aftenposten, preşedintele Uniunii angajaţilor din domeniul penitenciar, Knut Swenkerud.

Repartizarea deţinuţilor după criteriul naţionalităţii va ameliora controlul asupra condamnaţilor, consideră reprezentanţii Uniunii. Totodată, angajaţii în domeniu se pronunţă împotriva reducerii standardelor de detenţie pentru străini. 'În timpul detenţiei, lor trebuie să li se ofere posibilitatea de a studia, de a învăţa meserii utile, deoarece în caz contrar ei se vor întoarce din nou în Norvegia pentru a comite infracţiuni', afirmă Swenkerud.

Împotriva construirii de 'închisori spartane' pentru străini se pronunţă şi Partidul Laburist (socialist) aflat la putere: acest lucru este inadmisibil pentru socialişti, în primul rând din raţiuni ideologice. 'Adversarii noştri politici promovează imaginea eronată, conform căreia şederea în locurile de detenţie din Norvegia ar fi rai pentru străini. Prin aceasta ei (adversarii) fac un deserviciu întregii societăţi norvegiene: cetăţenii străini chiar ajung să creadă că închisorile noastre sunt ca nişte sanatorii şi infractori dau buluc în Norvegia', a criticat propunerea opoziţiei consilierul în probleme juridice al Partidului Laburist, Jan Boler.

Singurul lucru pe care l-ar putea accepta socialiştii pentru diminuarea 'componentei străine' din închisorile norvegiene este de a înteţi presiunile asupra ţărilor din care provine principalul aflux de infracţionalitate - Lituania, Polonia, România şi Nigeria, după cum precizează cotidianul rus - pentru ca acestea să accepte să-i preia în închisorile lor pe conaţionalii care au comis infracţiuni pe teritoriul Norvegiei. De asemenea, socialiştii sunt gata să discute cu populiştii de dreapta propunerea acestora privind achiziţionarea de locuri pentru străini în închisori din alte ţări.