Nu ne mai permitem pensii de 5.000 de euro la 48 de ani. Guvernul vrea magistraţi activi până la 65 de ani [Video]
Premierul Ilie Bolojan a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Palatul Victoria, pe tema reformei pensiilor speciale, că sute de milioane sunt reţinute până la rezolvarea acestei probleme de către România.
Termenul pentru îndeplinirea jaloanelor este luna noiembrie, altfel ţara noastră riscă să piardă banii.
Şeful guvernului a adăugat că în fapt urgenţa în rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente foarte importante, iar unul dintre acestea ţine de echitatea socială.
„Pentru că în condiţiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public şi privat din România pe contributivitate apare o nedreptate socială datorită acestei diferenţe foarte mari, de asemenea, rezolvarea acestei probleme dar şi a sistemului de salarizare din justiţie ţine de eficienţa acestui sistem şi ţine de îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie în România pentru că se presupune şi cred că este corect ca atunci când un om este la maturitatea vârstei profesionale ceea ce cu siguranţă înseamnă peste 45-50 de ani după ce a acumulat o experienţă importantă în profesie să poată pune această experienţă în serviciul public.
Cu siguranţă, când vom avea un corp de magistraţi care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare dacă clarificăm cadrul legal, dacă îmbunătăţim şi calitatea legislaţiei, cu siguranţă vom avea o calitate a serviciului de justiţie din România mult îmbunătăţită”, a spus premierul.
Liderul de la Palatul Victoria a subliniat totodată că unul din fundamentele unui stat este sistemul de justiţie şi este foarte important pentru România să avem un sistem de justiţie funcţional, un sistem de justiţie de încredere, un sistem de justiţie eficient şi independent.
Ilie Bolojan a punctat în acest context trei dintre problemele majore acumulate în toţi aceşti ani în zona de justiţie. Una dintre acestea este ieşirea la pensie prea repede.
„Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, şi am avut posibilitatea ca în timp de trei luni de zile, la începutul acestui an, să semnez pensionări de magistraţi, suntem în situaţia în care două treimi, de exemplu, dintre magistraţii din România ies la pensie la 47, 48, 49 de ani. Ceea ce este o vârstă foarte redusă, este o vârstă a maturităţii profesionale în orice domeniu şi e doar o problemă de calitate, dar nu doar una de calitate, este şi o problemă de sustenabilitate în anii următori”, subliniază premierul.
Şeful guvernului a explicat de ce este o problemă de sustenabilitate, respectiv pentru faptul „că nu mai avem oameni care să înlocuiască, oamenii experimentaţi din sistemele noastre publice, care se pensionează prea repede, nu mai există oameni pe piaţa muncii, generaţiile care vin şi intră, practic, în perioada activă, sunt la jumătate sau şi mai mici decât cele care ies în pensie sau urmează să iasă în pensie”.
„Prin urmare avem o criză a forţei de muncă pe care cel puţin cei din sectorul privat o resimt foarte mult, dar şi cei care sunt în sectorul public. Prin urmare, această propunere vine să crească vârstă de pensionare şi să elimine această problemă care s-a acumulat în aceşti ani”, a menţionat el.
Potrivit lui Bolojan, o a doua problemă care este acumulată în aceşti ani este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu.
„Am avut două etape ale acestei acumulări negative. Am avut ani, înainte de 2020, în care, practic, datorită formulei prevăzute în lege, şi anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, subliniez brut, în fapt, 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net.
De ce ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal şi nu există nicăieri, în afara unor pensii private sau altor forme în care cetăţeanul aflat în activitate îşi plăteşte el un fond de pensii pentru că vrea să aibă o pensie mult mai mare, dar cel puţin pe componenta de necontributiv nu există o astfel de situaţie.
Am avut faza în care ne găsim astăzi, în care s-a introdus o frână la această prevedere şi s-a adăugat, dar nu mai mult decât ultimul venit. Ceea ce înseamnă că, practic, în aceşti ani, pensiile în această zonă au fost la nivelul ultimului salariu şi suntem în situaţia în care, dacă facem un calcul al unei pensii medii în sistemul de justiţie, constatăm că acestea se ridică la aproximativ 24.000-25.000 de lei, deci aproximativ 5.000 de euro net.
Dacă faceţi o comparaţie cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 şi 600 de euro, ne dăm seama că este o diferenţă foarte mare şi nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere în care pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât ultimul salariu. Astăzi, actuala prevedere ne duce în această direcţie”, a declarat premierul.
Oficialul a mai spus că a treia problemă pe care o avem în sistem, dar care nu este rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară şi nu se poate face într-un termen foarte scurt, estimăm că se poate face până la toamnă, pe baza unui dialog cu sistemul de justiţie, avem deci legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare şi care de multe ori au fost forţate în interpretarea lor.
„Această situaţie care ţine atât de calitatea legislaţiei, dar şi de interpretarea ei, ne-a dus în situaţia în care în ultimii ani am avut peste 20.000 de acţiuni în instanţele din România, generate de oameni din sistemul de justiţie, pentru drepturi salariale care s-au bazat pe aspecte care ţin de discriminare salarială, faptul că la un parchet special sunt salarii mai mari decât la un parchet normal, a fost considerat o discriminare, pe acordarea de sporuri, pe despăgubiri pentru condiţii necorespunzătoare de muncă, pe aşa-numitul VRS, (valoare de referinţă sectorială), care înseamnă un indicator de creştere a salariilor, sau pe acte administrative care au fost validate prin hotărâri judecătoreşte.
Cert este că în urma acestor sentinţe în cascadă, guvernele României din ultimii ani au pregătit şi au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei, deci aproximativ 2 miliarde de euro, diferenţe salariale în acest sistem, s-au făcut parţial eşalonări, de exemplu cea de anul trecut n-a fost încă achitată, şi, de asemenea, înţeleg că mai există încă un stoc de sentinţe pentru că aceste sume au fost recalculate, au fost evaluate, alte miliarde de lei, ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, care înseamnă pentru statul român sume importante de bani pe care nu le poate prevedea, pentru că nu există estimări de la un an la altul.
Ori în condiţiile în care suntem, practic, în această criză bugetară, în care, efectiv, datorită deficitelor mari pe care le-am acumulat şi dobânzilor pe care le plătim la creditele pe care le împrumutăm, nu ne mai putem permite aceste lucruri, e nevoie să intervenim şi pentru a veni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, care să fie clară, nu se pune problema de a veni cu legi care, să spunem, reduc salarii, ci, pur şi simplu, pentru a avea predictibilitate, pentru a avea stabilitate şi a evita aceste zeci de mii de procese care, oricum, sunt nelalocul lor", a explicat Bolojan.
Propuneri
Şeful guvernului a declarat că pentru primele două probleme care înseamnă acumulări negative din aceşti ani, în primul rând, legat de vârstă şi de vechime, se propune creşterea vârstei de pensionare şi intrarea şi în sistemul de justiţie la vârsta de pensionare standard de 65 de ani.
De asemenea, faţă de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite, deci, pensionarea la 48 de ani, guvernul propune o creştere a vechimii după care te poţi pensiona, la 35 de ani.
„Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede dacă doreşte, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiţii, ar urma ca pentru fiecare an, pentru care optează să iasă mai repede la pensie, să piardă 2% din pensie, în aşa fel încât, pe logica de contributivitate de-a lungul întregii cariere, să existe, deci, această formulă.
Şi aceste prevederi sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate şi să avem toţi magistraţii, azi avem, din păcate, o mică parte care au preferat să rămână să lucreze şi le mulţumesc pentru că au optat să rămână în sistem şi să lucreze după vârsta standard de pensionare, în activitate, deci vom avea, practic, întregul corp al magistraţilor în activitate, la maturitatea vârstei profesionale şi eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiţie din România, prin sentinţe unitare, prin mai multă celeritate şi, în general, prin îmbunătăţirea cadrului în care funcţionăm. Un al doilea element este cuantumul pensiei.
Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din ţările Uniunii Europene şi, în afară de specificul fiecărei ţări, de uşoare diferenţe care sunt, pot să spun că vârsta de pensionare este cea de 65 de ani în aproape toate ţările Uniunii Europene cu posibilitatea de muncă până la 68-70 de ani, deci suntem cu vârsta de pensionare în linia europeană.
De asemenea, în ceea ce priveşte cuantumul pensiei, majoritatea ţărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate, 4 ani, 5 ani şi aşa mai departe, şi, din această medie de salarii, există calculat în diferite ţări, pe diferite sisteme, procente. În unele ţări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferenţiere între sistemul din magistratură şi ceilalţi, să spunem, funcţionari. În cele mai multe ţări există o formulă care însă ne duce în situaţia de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60-70% din câştigurile salariale nete din ultimii ani de activitate, subliniez, nete”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.
