"Nu facem circ aici!" - torţionarul Ficior către un fost deţinut pe care îl bătea cu parul

Acuzat de moartea a 103 deţinuţi politici în timpul regimului comunist, torţionarul Ion Ficior, fostul comandant al lagărului de la Periprava, a ajuns joi pentru prima oară în faţa judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti.
Colacii de sârmă ghimpată ai crimelor comunismului ţin poporul român legat (NOEL CELIS / AFP / Getty Images)
Loredana Diacu
28.04.2015

Acuzat de moartea a 103 deţinuţi politici în timpul regimului comunist, torţionarul Ion Ficior, fostul comandant al lagărului de la Periprava, a ajuns joi, pentru prima oară, în faţa judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti.

Pe holurile instanţei, fostul torţionar a dat peste unul dintre deţinuţii pe care i-a torturat, acesta acuzându-l că l-a bătut cu parul şi i-a rupt umărul, relatează digi24.ro: "Să trăiţi! Uite că nu m-aţi trimis în plic acasă, că trăiesc, dom' Fecioru. Cât m-aţi bătut cu paru`..." i s-a adresat lui Ficior fostul deţinut Mokar Ianos, condamnat la patru ani de închisoare pentru că ar fi încercat să treacă frontiera în mod fraudulos.

Întrebat de reporter dacă a fost bătut de Ficior, Mokar Ianos a relatat că acesta i-a rupt şi umărul, şi l-a întrebat pe fostul său torţionar câţi oameni au fost aruncaţi în Dunare.

"Nu facem circ aici!" a fost replica lui Ficior.

Fostul comandant al lagarului de la Periprava a fost trimis în judecată pe 18 august 2014, acuzaţia iniţială fiind cea de genocid. Ulterior, acuzaţia a fost schimbată în crime împotriva umanităţii. În cazul în care va fi găsit vinovat de acuzaţiile care i se aduc, torţionarul riscă închisoare pe viaţă.

Reamintim că, în 24 octombrie 2013, Parchetul instanţei supreme a anunţat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ion Ficior, pentru genocid, aratând că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant, deţinute în perioada 1958-1963, acesta a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava.

Potrivit procurorilor, "din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ion, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente, lipsa hranei adecvate, frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă şi lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre.

La toate acestea se adaugă lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale, refuzul de a le acorda deţinuţilor asistenţă medicală adecvată, aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament şi condiţiile de muncă foarte grele la care erau supuşi toţi deţinuţii, inclusiv cei inapţi sau bolnavi.

Deţinuţii politic erau obligati să depăşească norma de muncă cu orice preţ şi primeau pedepse crunte pentru nesupunere, precum izolarea (carcera), alergarea deţinuţilor cu calul şi bătăi crunte cu ciomagul.

"Decesele înregistrate în timpul mandatului colonelului Ion Ficior definesc regimul de detenţie instituit de acesta şi reprezintă premisele instituirii regimului de exterminare a deţinuţilor politici", declara Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER, instituţie care a cerut începerea urmăririi penale faţă de Ficior, pentru genocid.

În urma investigaţiilor făcute de IICCMER, au fost găsite numeroase probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior a fost comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv în perioada 1958-1963, deţinuţii politici au fost supuşi unui regim de detenţie extrem de sever, fiind înfometaţi şi bătuţi, 103 dintre ei pierzându-şi viaţa.

Toţi cei 103 deţinuţi fuseseră condamnaţi pentru delicte politice. Cele mai multe decese, respectiv 54, au fost înregistrate pentru grupa de vârstă 50-59 de ani. Cel mai tânăr decedat avea 19 ani, iar cel mai în vârstă, 71 de ani. Există 50 de persoane care au supravieţuit după ce au fost închise în Colonia de muncă de la Periprava. Dintre acestea, 21 foşti deţinuţi politici au dat declaraţii în legătură cu regimul de teroare şi exterminare instituit de Ficior.

Într-un interviu mărturie acordat publicaţiei Epoch Times de preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, domnul Octav Bjoza, care a fost închis la Periprava, acesta ne-a vorbit despre modul abuziv şi inuman în care conducea Ion Ficior acel lagăr de muncă:

"Această întâmplare care se petrecea în lagărul de la Periprava. Când eram duşi la munci grele, ne-au scos să plantăm arpagic. De foame, chiar dacă nu aveam pâine, mămăligă şi nici măcar apă de băut, am început să mâncăm arpagic. Am vrut să le ducem şi celorlalţi care au rămas în lagăr şi ne-am umplut buzunarele şi am băgat arpagic în sân. Dar ne-a văzut acest Ficior şi ne-a pus să stăm în genunchi şi ne-a obligat să mâncăm fiecare tot arpagicul pe care îl aveam în buzunare şi în alte locuri. Ne-am tăvălit de durere câteva zile după ce am mîncat acea cantitate mare de arpagic, am avut arsuri cumplite, pentru că, vă imaginaţi, la noi mucoasa gastrică şi intestinală era 0, probabil vedeai prin ea, atât eram de slabi şi de lipsiţi de vitamine şi de hrană consistentă. Dar unul dintre ei nu a reuşit să mănânce porţia pe care o avusese în buzunarele lui. L-a călcat în picioare cu cizmele lovindu-l în coaste, în cap, numai tumefieri avea săracul – aproape că nu i se mai deschideau ochii şi nu mai distingeai nimic pe faţa lui.

Aşa erau cei care ne supravegheau, şefii de închisori şi lagăre. Aveau o plăcere deosebită să ne bată, erau de o cruzime de neimaginat, şi uneori, am convingerea că nici soţia şi copiii, cei de acasă nu ştiau ce fac ei acolo".

Ion Ficior este cel de al doilea fost torţionar trimis în judecată, după Alexandru Vişinescu, fostul comandat de la penitenciarul Râmnicu Sărat.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook


România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor