NSA monitorizează lumea financiară (presă)
Agenţia Naţională de Securitate americană (NSA) monitorizează băncile şi tranzacţiile cu carduri de credit, uneori încălcând legislaţia naţională şi reglementările existente la nivel mondial. De asemenea, reţeaua europeană de tranzacţii financiare SWIFT este interceptată la diferite niveluri, relevă documente interne ale agenţiei de spionaj americane, preluate marţi de publicaţia germană Der Spiegel.
În vara anului 2010, un om de afaceri din Orientul Mijlociu a dorit să transfere o sumă mare de bani între două ţări din regiune. Suma era de cel puţin 50.000 de dolari, iar respectivul om de afaceri ştia exact ce doreşte să facă. Potrivit condiţiilor sale, tranzacţia nu ar fi trebuit să fie efectuată prin Statele Unite, iar numele băncii sale ar fi trebuit să fie păstrat secret.
Deşi transferul a urmat exact instrucţiunile sale, tranzacţia nu a trecut neobservată. Ea figurează în documentele clasificate ale NSA - consultate de către Der Spiegel - care privesc activităţile Statelor Unite în sectorul financiar internaţional. Potrivit publicaţiei germane, documentele indică cât de cuprinzător şi de eficient putea urmări agenţia de informaţii fluxurile globale de bani şi stoca informaţiile într-o bază de date dezvoltată în acest scop.
Potrivit Der Spiegel, numele filialei NSA care se ocupă de această activitate este "Urmăriţi banii" ("Follow the money"). Numele, comentează publicaţia germană, aminteşte de celebrul slogan al fostului director asociat al FBI Mark Felt - cunoscut sub numele de "Deep Throat" - care a oferit informaţii reporterilor Bob Woodward şi Carl Bernstein de la Washington Post, în scandalul Watergate din 1972, care a dus la demisia preşedintelui american Richard Nixon.
Potrivit documentelor secrete, principala bază de date a NSA, Tracfin, care colectează rezultatele supravegherii transferurilor bancare, tranzacţiilor cu carduri de credit şi transferurilor de bani de la "Urmăreşte banii", înregistrase deja 180 de milioane de seturi de date până în 2011, faţă de doar 20 de milioane în 2008. De asemenea, potrivit aceloraşi documente, majoritatea datelor Tracfin sunt stocate timp de cinci ani.
Documentele clasificate indică totodată că NSA deţine mai multe mijloace prin care poate accesa traficul de date intern al Societăţii Mondiale pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare ( SWIFT), o reţea folosită de peste 8.000 de bănci la nivel mondial pentru tranzacţii internaţionale. În plus, agenţia pare să deţină cunoştinţe aprofundate despre procesele interne ale unor companii de carduri de credit precum Visa şi MasterCard. În plus, chiar şi monedele alternative şi noi, dar şi mijloacele de plată aparent anonime, cum ar fi moneda virtuală Bitcoin, se aflau printre ţintele spionilor americani.
Informaţiile colectate oferă adesea o imagine completă a persoanelor, a acţiunilor, a contactelor şi a comportamentului acestora în ceea ce priveşte comunicarea. De altfel, poveştile de succes menţionate de agenţia de informaţii includ operaţiuni care au făcut ca unele bănci din lumea arabă să fie introduse pe lista neagră a Trezoreriei SUA.
Revelaţiile cele mai explozive din punct de vedere politic privesc însă accesul secret al agenţiei la reţelele SWIFT. După dezbateri extinse, în 2010, Uniunea Europeană a semnat aşa-numitul acord SWIFT cu SUA. Cu sediul în Belgia, SWIFT se ocupă de tranzacţiile internaţionale pentru bănci şi alte instituţii financiare. Timp de mulţi ani, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, SUA au făcut lobby pentru accesul la aceste date financiare internaţionale, prin care SWIFT acoperă practic întreaga lume.
Un acord iniţial a eşuat la începutul anului 2010, după ce a fost respins de către Parlamentul European. Câteva luni mai târziu, un acord SWIFT uşor diluat a fost semnat cu aprobarea expresă a guvernului german.
Potrivit documentelor din arhiva fostului consultant american Edward Snowden, compromisul la care s-a ajuns în cadrul UE este aparent eludat de către SUA. Un document din anul 2011 desemnează în mod clar reţea de calculatoare a SWIFT drept "ţintă", iar un mijloc de accesare a informaţiilor SWIFT a existat încă din 2006.
De asemenea, documentele dezvăluie implicarea strânsă a Trezoreriei Statelor Unite în selectarea obiectivelor de spionaj ale programului. Într-adevăr, potrivit documentelor, există un schimb de personal în cadrul căruia analiştii NSA sunt transferaţi pentru un număr de luni la serviciul relevant din cadrul Trezoreriei SUA.
Dezvăluirile despre spionarea tranzacţiilor cu carduri de credit sunt, de asemenea, incendiare, scrie Der Spiegel. Sub numele de cod "Dishfire", agenţia de informaţii americană colectează informaţii cu privire la tranzacţiile cu carduri de credit de la 70 de bănci din întreaga lume, cele mai multe dintre acestea din ţări aflate în criză cum ar fi Italia, Spania şi Grecia. În plus, americanii profită de faptul că multe bănci utilizează sms-uri pentru a-şi informa clienţii cu privire la tranzacţii. Programul Dishfire funcţionează din primăvara anului 2009.
