Noul preşedinte Nikolici, un fost 'ultranaţionalist' care acum se declară 'moderat'
alte articole

Tomislav Nikolic, un fost lider ultranaţionalist care acum şi-a moderat poziţia, a fost ales preşedinte al Serbiei, după ce l-a învins în al doilea tur al alegerilor pe reformistul proeuropean, Boris Tadic. Nikolic conduce Partidul Progresist Sârb (SNS), principala forţă a opoziţiei înfiinţată de el în 2008, când şi-a moderat poziţia politică. Până atunci el se aflase în fruntea ultranaţionalistului Partid Radical Sârb (SRS), aliat al fostului preşedinte autoritar Slobodan Milosevic. 'Radicalii' l-au expulzat în final pe Nikolici, acuzându-l că vrea să le schimbe ideologia şi să aleagă o cale mai europeană pentru Serbia. Noul preşedinte sârb şi-a luat acum revanşa, notează luni ziarele El Mundo şi El Pais.
Atunci, SNS a crescut devenind una din principalele formaţiuni politice ale ţării, alături de Partidul Democrat (DS) al preşedintelui învins, Boris Tadic. Nikolic, care a atras o majoritate de militanţi ai SRS, se declară azi deschis lumii şi pledează pentru o Serbie care să coopereze, atât cu Rusia cât şi cu UE, şi aspiră ca Belgradul să devină 'o punte între Est şi Vest'. 'În Serbia vom aplica standardele europene pentru a avea un stat modern şi prosper care să poată ţine pasul cu celelalte ţări dezvoltate ale lumii', a spus el. Nikolic a avertizat însă că nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo, fosta provincie sârbă care şi-a autoproclamat suveranitatea în 2008. Nici măcar drept condiţie a Bruxelles-ului pentru aderarea ţării la UE.
În vârstă de 59 de ani, Nikolic s-a prezentat în campania electorală ca un apărător al perdanţilor tranziţiei economice a Serbiei şi a celor afectaţi de criză. Şi i-a reunit în jurul său atât pe cei care sunt în favoarea aderări ţării la Uniune cât şi pe cei care sunt împotrivă. De profesie maestru de şantier, el a lucrat la mai multe firme de construcţii înainte de a fonda SRS în 1991, alături de Vojislav Seselj, acuzat azi de crime de război. De atunci el a fost deputat în mai multe legislaturi. Nikolici a absolvit Economia, la o facultate particulară din oraşul Novi Sad. Rivalii săi politici şi-au exprimat îndoieli privind legalitatea studiilor sale, dar Nikolic i-a avertizat că va prezenta denunţuri împotriva lor.
În 1998, când SRS s-a aliat cu socialiştii lui Milosevic, Nikolic a devenit vicepremier în fostul regim, iar în 1999 a ocupat aceeaşi funcţie în executivul federal al fostei Iugoslavii. Chiar dacă el şi-a moderat discursul, lăsând în spate anii săi de lider al Partidului Radical, sârbii nu au încredere în declaraţiile sale mai ales în privinţa cotiturii sale faţă de UE. 'Suntem conştienţi că Serbia trebuie să se apropie de Uniune şi că Nikolici ar încetini intrarea noastră în marea familie prin poziţiile sale', spune o studentă la Arte. Sceptică în privinţa formării unui guvern, tânăra arată însă şi ce s-ar pierde odată cu aderarea ţării: 'Am vinde o parte din companiile noastre strategice investitorilor străini şi am depinde astfel de economiile altor ţări'.
Dar recunoaşte că singura ieşire din criză este atragerea de investiţii străine. 'Cu Tadici, şomajul a crescut, viaţa s-a scumpit iar salariile au rămas la fel, Nikolic merită o şansă şi ar putea să ne îmbunătăţească viaţa', comentează şi o casieriţă, al cărui salariu este de 350 de euro pe lună. Kosovo a fost o temă puţin discutată în campania electorală, dar Nikolici a ţinut să arăte că, în timp ce ' Tadic era preşedinte al Serbiei, Kosovo şi-a proclamat independenţa şi că preşedintele a trimis chiar o scrisoare Curţii Penale de la Haga, cerându-le să-şi exprime punctul de vedere asupra independenţei'.
'Serbia şi-a pierdut suveranitatea asupra Kosovo, pentru că am fost alungaţi cu armele. Mă aflam la preşedinţie, dar în acel moment nu aveam niciun soldat, nici măcar un poliţist acolo. Şi nicio instituţie', a replicat Tadic. De la începerea crizei s-au pierdut peste 400.000 de locuri de muncă, iar şomajul a crescut la 23,7%, de la 14% în alegerile din 2008. Dinarul s-a depreciat cu 30%, datoria a crescut cu 16% iar salariul mediu este în jur de 350 de euro.