Noi tratamente pentru astm: în sfârşit, acestea vizează cauza profundă a bolii

Într-o după-amiază de primăvară, un copil alearga prin curtea şcolii, cu obrajii roşii. Apoi, brusc, încetineşte: are umerii încovoiaţi, respiraţia scurtă şi rapidă. Alergarea se termină nu cu râsete, ci cu şuierături. Mulţi părinţi cunosc această scenă. La fel şi mulţi adulţi — mai ales când nivelul polenului creşte, temperaturile variază şi calitatea aerului se deteriorează.

Astmul afectează viaţa de zi cu zi a milioane de oameni.

Dar există şi veşti bune. Astăzi, medicii înţeleg astmul mult mai bine decât ca o simplă problemă de „bronhii înguste”. Tratamentele moderne vizează din ce în ce mai mult mecanismul de bază — inflamaţia — pentru a oferi o ameliorare mai durabilă şi mai stabilă.

Această schimbare de perspectivă a fost în centrul unei recente dezbateri „Vital Signs” cu dr. Edward Eden, pneumolog, profesor de medicină în New York.

Astmul nu se rezumă la îngustarea bronhiilor

Astmul este adesea descris ca o contractare a bronhiilor: muşchii care înconjoară căile respiratorii se contractă. Această realitate există. Dar ea nu este decât o parte a poveştii.

Astmul este, de asemenea, „o boală inflamatorie”, explică dr. Eden. Mucoasa căilor respiratorii se poate umfla şi produce un exces de mucus, alimentând triada binecunoscută: tuse, respiraţie şuierătoare şi dificultăţi de respiraţie.

Această distincţie este esenţială. Un medicament care se limitează la relaxarea muşchilor bronhiilor poate aduce o ameliorare rapidă, dar dacă inflamaţia persistă, simptomele reapar adesea.

De ce primăvara şi toamna par a fi „anotimpurile” care provoacă astmul

Când eşti astmatic, anumite perioade ale anului sunt mai dificile. Primăvara este adesea însoţită de o recidivă a simptomelor, iar toamna poate constitui un al doilea vârf, subliniază dr. Eden.

Cauzele sunt legate de doi factori majori. Pe de o parte, copacii şi plantele eliberează polen alergigen în primăvară. Pe de altă parte, variaţiile rapide între aerul rece şi aerul cald irită căile respiratorii deja sensibile.

Calitatea aerului joacă, de asemenea, un rol important. Dr. Eden menţionează că ozonul este un iritant puternic al căilor respiratorii — uneori în concentraţii surprinzător de mici — în special în timpul verii.

De asemenea, cercetările continuă să stabilească o legătură între expunerea precoce la poluanţii atmosferici, în special particule fine PM2,5 şi dioxid de azot, şi un risc crescut de astm la copii.

Astmul la efort: o provocare frecventă la copii

Copiii prezintă particularităţi care îi fac mai vulnerabili la simptomele astmului în timpul activităţii fizice.

La mulţi copii apar şuierături sau dificultăţi de respiraţie când fac efort fizic, o situaţie denumită în mod obişnuit astm la efort, explică dr. Eden. Respiraţia rapidă expune căile respiratorii la schimbări bruşte de temperatură şi umiditate, ceea ce poate declanşa o constractură bronşică.

Plămânii copiilor fiind încă în dezvoltare, bronhiile lor sunt mai înguste şi mai sensibile decât ale adulţilor. Chiar şi o inflamaţie moderată poate reduce semnificativ fluxul de aer.

„Când căile respiratorii sunt înguste de la început, cum este cazul copiilor, este nevoie de o contracţie mult mai mică pentru a provoca o criză de astm”, precizează dr. Eden. El compară acest efect cu un tub îngust: un obstacol uşor este suficient pentru a reduce considerabil fluxul.

Sistemul imunitar al tinerilor reacţionează, de asemenea, mai puternic la iritanţi şi alergeni. „Copiii sunt mai vulnerabili deoarece sistemul lor imunitar este mai reactiv şi mai sensibil”, subliniază el. „Odată cu vârsta, sistemul imunitar tinde să devină mai puternic.”

Mulţi copii observă o diminuare a simptomelor pe măsură ce cresc, odată cu lărgirea căilor respiratorii. Cu toate acestea, astmul poate reapărea mai târziu pe parcursul vieţii, dacă alergiile subiacente persistă.

De ce înotul este adesea benefic

Înotul este recomandat în mod frecvent persoanelor astmatice, deoarece combină activitatea fizică cu condiţii respiratorii favorabile.

Aerul cald şi umed, în special în piscinele acoperite, reduce iritarea căilor respiratorii în comparaţie cu aerul rece sau uscat din exterior.

„Umiditatea şi temperatura contribuie la diminuarea simptomelor astmului legate de efort”, explică dr. Eden.

Pentru alte forme de exerciţiu fizic, el recomandă mai multe precauţii:

• Utilizaţi inhalatorul prescris înainte de activitate, dacă medicul v-a recomandat acest lucru.

• Evitaţi exerciţiile fizice în aer liber în perioadele de vârf ale polenului sau poluării.

• Preferaţi activităţile în interior în timpul sezonului alergiilor.

De ce numărul celor afectaţi de astm este în creştere?

Creşterea numărului porsoanelor afectate de astm nu se explică printr-o singură cauză. O mai bună recunoaştere şi diagnosticare joacă un rol important, dar şi anumiţi factori ai vieţii moderne sporesc vulnerabilitatea.

1. Poluarea şi traficul rutier

În zonele cu trafic intens sau foarte poluate poate creşte riscul de astm la copii, notează dr. Eden. Numeroase studii şi reviste confirmă legătura dintre poluarea cauzată de trafic şi apariţia astmului.

2. Obezitatea şi sedentarismul

Legătura dintre astm şi obezitate este „foarte interesantă”, potrivit dr. Eden, chiar dacă mecanismele exacte nu sunt pe deplin înţelese. Sintezele ştiinţifice sugerează că obezitatea poate agrava astmul, în special la copii şi adolescenţi.

3. Nivel scăzut de vitamina D

Deficitul de vitamina D este menţionat ca factor asociat, dar este mai degrabă o asociere decât o cauză dovedită. O revizuire Cochrane publicată în 2023 nu a arătat o reducere clară a agravărilor care necesită corticoizi sistemici cu suplimentarea cu vitamina D. Unele studii recente sugerează un beneficiu în anumite grupuri pediatrice, fără a exista un consens pentru toţi pacienţii astmatici.

4. Paradoxul „prea curat”

Cercetările evidenţiază de zeci de ani o observaţie contraintuitivă: copiii care au contact cu animalele şi cu solul dezvoltă adesea mai puţin astm decât cei crescuţi în medii foarte igienizate.

Numărul mare al copiilor care au crescut la fermă arată că un contact timpuriu cu animalele, solul şi praful este asociată cu o incidenţă mai mică a astmului şi a bolilor alergice. Cercetătorii estimează că, contactul cu o mare diversitate de microbi ajută sistemul imunitar să tolereze substanţele inofensive.

„Ipoteza igienistă” sugerează astfel că expunerea redusă la microbi, în medii foarte dezinfectate, ar putea perturba dezvoltarea imunitară şi creşte riscul de astm.

Marea schimbare în tratamente

Multă vreme, tratamentul astmului s-a bazat în principal pe inhalatoare de urgenţă destinate să deschidă rapid bronhiile. Bronhodilatatoarele pot fi vitale în situaţii acute, dar nu tratează procesul inflamator cronic.

Medicii recunosc astăzi diferite tipuri de astm, legate de căi imunitare distincte.

Tratamentele recente sunt concepute pentru a viza mai precis aceste mecanisme inflamatorii, explică dr. Eden.

Global Initiative for Asthma (GIA)indică acum că tratamentul bazat exclusiv pe bronhodilatatoare beta-2 cu acţiune de scurtă durată nu mai este recomandat, deoarece lasă inflamaţia subiacentă netratată şi este asociat cu un risc crescut de agravare.

Abordarea actuală constă în asocierea unui bronhodilatator cu un tratament antiinflamator, cel mai adesea un corticosteroid inhalat.

Această evoluţie este pragmatică: clinicienii utilizează din ce în ce mai mult un inhalator combinat pentru ameliorarea simptomelor, în loc să se bazeze pe un bronhodilatator singur, al cărui efect se estompează în timp ce inflamaţia persistă.

Recomandările GIA evidenţiază strategii precum asocierea CSI-formoterol: un corticosteroid inhalat pentru a reduce inflamaţia bronşică şi un bronhodilatator cu acţiune de lungă durată pentru a deschide căile respiratorii, utilizate ca tratament de urgenţă pentru a reduce agravările.

Ce se poate face acasă

Dr. Eden recomandă măsuri simple pentru a reduce acasă factorii declanşatori ai astmului, în special la persoanele sensibile la praf şi acarieni, prezenţi în lenjeria de pat şi textile:

• Limitaţi utilizarea covoarelor groase care reţin praful.

• Spălaţi regulat lenjeria de pat.

• Luaţi în considerare folosirea de huse pentru saltele în anumite situaţii, de exemplu în cazul unei alergii confirmate la acarieni, al simptomelor nocturne frecvente sau al astmului slab controlat.

Totuşi, el nuanţează aceste recomandări: deşi reducerea alergenilor este recomandată în general persoanelor alergice, revistele sistematice importante arată că măsurile care vizează acarienii nu duc întotdeauna la o îmbunătăţire clară a simptomelor în întreaga populaţie astmatică. Astmul rămâne o boală foarte individualizată.

În ceea ce priveşte fumatul şi vapatul, efectele lor pe termen lung asupra astmului nu sunt încă pe deplin cunoscute, dar evitarea expunerii la fum rămâne cea mai sigură alegere, reaminteşte acesta.

Când să consultaţi

Astmul poate fi îngrijorător, dar pentru majoritatea persoanelor este reversibil şi controlabil datorită unui tratament adecvat şi unei monitorizări regulate, subliniază dr. Eden.

În cazul unei crize acute, el recomandă contactarea unui profesionist din domeniul sănătăţii cât mai curând posibil. În situaţii severe, tratamentul de urgenţă poate include bronhodilatatoare cu pulverizare şi corticoizi sistemici.

Îmbunătăţirea controlului pe termen lung pentru a evita vizitele repetate la urgenţă este esenţială.

Astmul este frecvent şi în multe familii dă impresia unui hoţ imprevizibil de somn, energie şi încredere. Dar viziunea ştiinţifică a evoluat: astmul este acum considerat o boală a inflamaţiei şi a căilor imunitare, şi nu doar o îngustare a bronhiilor.

Pentru pacienţi, obiectivul nu mai este doar de a opri simptomele pe moment, ci de a calma inflamaţia, astfel încât criza să apară mai rar. Cu o îngrijire informată, alegeri adecvate în ceea ce priveşte stilul de viaţă şi strategii terapeutice moderne, majoritatea persoanelor astmatice pot respira mai bine şi pot trăi din plin.

Sursa: Epoch Times Franţa