„Noi suntem NATO, noi suntem UE!” - Protest masiv la Bratislava împotriva politicii duse de premierul pro-rus Robert Fico

Zeci de mii de protestatari s-au adunat vineri într-o piaţă centrală din Bratislava, fluturând pancarte împotriva politicii premierului slovac Robert Fico de apropiere de Rusia, după ce tensiunile dintre guvern şi opoziţie au crescut.

Potrivit Reuters, organizatorii au estimat că circa 60.000 de persoane au participat la demonstraţia din Piaţa Libertăţii din capitala Slovaciei, un număr de aproximativ patru ori mai mare decât la ultima demonstraţie de acum două săptămâni.

Protestele s-au apropiat de nivelurile înregistrate în 2018, când uciderea unui jurnalist de investigaţie a provocat demonstraţii în masă şi a forţat demisia lui Fico. Fico a câştigat realegerea ca prim-ministru în 2023.

Protestatarii au strigat „Destul cu Fico” şi „Noi suntem Europa” şi, la un moment dat, au iluminat piaţa cu telefoanele lor mobile după o scurtă pană de curent.

Mitinguri au avut loc şi în alte 20 de oraşe, site-ul de ştiri Denník N estimând că cel puţin 100.000 de persoane au protestat în întreaga ţară.

Tensiunile au crescut în această săptămână, după ce guvernul de stânga-naţionalist al lui Fico şi-a atacat adversarii progresişti, acuzându-i că încearcă să provoace haos.

Guvernul plănuieşte noi măsuri preventive pe fondul a ceea ce Fico a declarat a fi planuri de escaladare a protestelor în încercări de răsturnare ilegală a guvernului, inclusiv prin ocuparea clădirilor de stat.

Citând informaţii de la serviciile de informaţii, Fico a afirmat, fără a prezenta dovezi, că în Slovacia ar exista un grup de experţi neidentificaţi care ar fi ajutat la protestele împotriva unui lider pro-rus în Ucraina în 2014 şi în Georgia anul trecut.

Partidele politice de opoziţie şi grupurile civice care organizează protestele au respins acuzaţiile, afirmând că acestea sunt menite să distragă atenţia de la problemele politice pe care fragila coaliţie guvernamentală nu reuşeşte să le abordeze.

Partidele de opoziţie au solicitat un vot de neîncredere împotriva guvernului Fico, însă până în prezent Fico pare să fi supravieţuit votului, menţinând o majoritate subţire.

Fico, de la revenirea sa în funcţia de prim-ministru pentru a patra oară în 2023, a stârnit îngrijorarea criticilor potrivit cărora guvernul său slăbeşte valorile democratice şi îşi îndepărtează politica externă de aliaţii din Uniunea Europeană şi NATO şi o apropie de Rusia.

„Nu vrem să fim cu Rusia [...] Vrem să fim în Uniunea Europeană, vrem să fim NATO şi vrem să rămânem aşa”, a declarat protestatarul Frantisek Valach în Bratislava.

Cea mai recentă serie de proteste vine după ce Fico a călătorit în mod privat la Moscova în decembrie pentru a se întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, o întâlnire rară pentru un lider din UE de când Rusia a invadat Ucraina în 2022.

Marian Kulich de la grupul civic Mier Ukrajine (Pace Ucrainei), care a organizat protestele, a declarat că scopul a fost de a „crea presiune astfel încât acest guvern să îşi schimbe de fapt direcţia faţă de Moscova şi să se concentreze” pe partenerii UE şi NATO.

Fico a devenit din ce în ce mai antiliberal după 2018. În luna mai a anului trecut, un atacator înarmat l-a împuşcat şi rănit pe Fico, protestând împotriva politicilor sale, iar de atunci Fico a intensificat atacurile împotriva opoziţiei.

De asemenea, premierul pro-rus s-a aflat într-o dispută deschisă cu Ucraina după ce Kievul a oprit tranzitul livrărilor de gaze ruseşti către Slovacia la 1 ianuarie şi a ameninţat că va pune capăt ajutorului umanitar ca represalii.

Guvernul său a pus capăt ajutorului militar de stat acordat Kievului după preluarea mandatului, iar pe plan intern a modernizat, de asemenea, radiodifuzorul public, în ciuda preocupărilor legate de libertatea presei, şi a îndulcit urmărirea penală a infracţiunilor economice, ceea ce a provocat proteste anul trecut.

Fico a apărat politica externă a guvernului său, afirmând că aceasta a lucrat în toate direcţiile şi, deşi a criticat unele politici ale UE, a afirmat că politica a fost încă determinată de apartenenţa la UE şi NATO.