Noi descoperiri importante pe Ceres, planeta pitică bogată în apă

La şase ani după ce misiunea Dawn a NASA şi-a încheiat remarcabila explorare a celor mai mari corpuri din centura de asteroizi, Ceres şi Vesta, noi descoperiri continuă să remodeleze înţelegerea omenirii despre aceste obiecte cereşti, relatează Earth.com.

În timp ce Vesta a dispărut din lumina reflectoarelor, Ceres, o planetă pitică bogată în apă, rămâne în centrul interesului ştiinţific.

Cercetări recente conduse de Institutul de Astrofizică din Andalucia (IAA-CSIC) au identificat 11 regiuni necunoscute anterior pe Ceres, sugerând existenţa unui rezervor intern de materiale organice.

Publicat în The Planetary Science Journal, studiul se bazează pe datele misiunii Dawn şi pe metode inovatoare de analiză pentru a aprofunda cunoştinţele noastre despre această enigmatică planetă pitică.

Originea materiei organice de pe Ceres

În 2017, sonda Dawn a NASA a detectat compuşi organici în apropierea craterului Ernutet din emisfera nordică a planetei Ceres, declanşând dezbateri cu privire la originea lor.

Ipoteza predominantă a sugerat o origine exogenă, în care materialele organice au fost aduse de impactul cometelor sau asteroizilor cu conţinut organic bogat.

Citiți și NASA: Pe planeta Ceres există un munte piramidă şi mai multe puncte luminoase misterioase

Cu toate acestea, noul studiu explorează un scenariu alternativ potrivit căruia aceste materiale organice s-au format chiar în interiorul planetei Ceres şi au fost conservate într-un rezervor subteran care este ferit de radiaţiile solare.

„Importanţa acestei descoperiri constă în faptul că, dacă acestea sunt materiale endogene, ar confirma existenţa unor surse interne de energie care ar putea susţine procesele biologice”, explică Juan Luis Rizos, autor principal şi cercetător la IAA-CSIC.

Înţelegerea planetei Ceres - elementele de bază

Cu un diametru de peste 930 de kilometri, Ceres este o planetă pitică fascinantă, situată în centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter, şi este cel mai bogat corp în apă din sistemul solar interior, după Pământ.

Descoperit în 1801 de Giuseppe Piazzi, Ceres a fost primul asteroid identificat şi reclasificat ulterior ca planetă pitică în 2006.

Este cel mai mare obiect din centura de asteroizi, reprezentând aproximativ o treime din masa totală a acesteia. Ceres are un nucleu stâncos înconjurat de o manta de gheaţă, ceea ce sugerează că ar putea avea un ocean subteran.

Această posibilitate stârneşte interesul oamenilor de ştiinţă, deoarece ridică întrebarea dacă Ceres ar putea susţine o formă de viaţă sau, cel puţin, ar avea condiţiile potrivite pentru aceasta.

Ca planetă pitică, Ceres face legătura între asteroizii mai mici şi planetele complet formate, prezentând caracteristici ale ambelor.

Abundenţa de gheaţă de apă şi posibilitatea existenţei apei lichide sub suprafaţă o situează printre lumile oceanice ale sistemului solar şi o transformă într-o ţintă fascinantă pentru cercetările astrobiologice.

În plus, compoziţia acestei planete o leagă de condritele carbonacee, un tip de meteorit bogat în compuşi pe bază de carbon.

Astfel de meteoriţi sunt consideraţi relicve ale materialului care a format sistemul solar acum 4,6 miliarde de ani.

Citiți și Noile fotografii NASA prezintă detalii uimitoare ale punctelor luminoase misterioase de pe Ceres

Suprafaţa lui Ceres şi materialele organice

Studiul a folosit o abordare unică pentru a analiza suprafaţa lui Ceres şi distribuţia materialelor organice. Folosind analiza spectrală a amestecurilor (SMA), cercetătorii au caracterizat compuşii din apropierea craterului Ernutet.

Apoi au folosit imagini spaţiale de înaltă rezoluţie de la Camera de încadrare 2 (FC2) a Dawn pentru a scana sistematic întreaga suprafaţă.

Această dublă abordare a permis identificarea a 11 noi regiuni potenţial bogate în compuşi organici.

Multe dintre aceste zone sunt situate în apropierea regiunii ecuatoriale, unde expunerea prelungită la radiaţiile solare a degradat materialele organice.

În ciuda acestei degradări, analiza spectrală de înaltă rezoluţie cu ajutorul spectrometrului de imagine VIR al Dawn a confirmat prezenţa compuşilor organici, în special într-o regiune situată între bazinele Urvara şi Yalode.

Aici, materialele organice apar în cadrul unor caracteristici geologice formate de impacturi, ceea ce sugerează că au provenit din straturi subterane mai adânci.

„Aceste impacturi au fost cele mai violente pe care le-a experimentat Ceres, astfel încât materialul trebuie să provină din regiuni mai adânci decât materialul ejectat din alte bazine sau cratere. Dacă prezenţa substanţelor organice este confirmată, originea lor lasă puţine dubii că aceşti compuşi sunt materiale endogene”, clarifică Rizos.

Citiți și Planeta pitică Haumea surprinde astronomii: are doi sateliţi şi un inel [video]

De ce ar trebui să ne pese de acest lucru?

Aceste constatări se aliniază cu un studiu conex realizat de colaboratori italieni, potrivit căruia compuşii organici se degradează mai rapid sub acţiunea radiaţiilor solare decât se estimase anterior.

Cantităţile şi nivelurile de degradare observate sugerează că sub suprafaţa lui Ceres există probabil rezervoare vaste de materie organică.

„Ideea existenţei unui rezervor organic într-un loc atât de îndepărtat şi aparent inert precum Ceres ridică posibilitatea existenţei unor condiţii similare pe alte corpuri din sistemul solar. Fără îndoială, Ceres va fi revizitat de noi sonde în viitorul apropiat, iar cercetarea noastră va fi esenţială în definirea strategiei de observare pentru aceste misiuni”, afirmă Rizos.

Ce urmează pentru Ceres?

Pe măsură ce cercetătorii continuă să dezlege misterele lui Ceres, importanţa sa în ştiinţa planetară şi explorarea spaţială creşte.

Prezenţa potenţială a unor rezervoare organice interne nu numai că aruncă lumină asupra evoluţiei geologice şi chimice a planetei pitice, dar sporeşte şi atractivitatea acesteia ca ţintă pentru misiuni spaţiale viitoare.

Cu caracteristicile sale unice şi resursele sale abundente, Ceres reprezintă o destinaţie-cheie în călătoria umanităţii de a înţelege trecutul sistemului solar şi de a-şi asigura viitorul în explorarea spaţială.

„Ceres va juca un rol-cheie în explorarea spaţială viitoare. Apa sa, prezentă sub formă de gheaţă şi, posibil, sub formă lichidă sub suprafaţă, îl face o locaţie interesantă pentru explorarea resurselor. În contextul colonizării spaţiale, Ceres ar putea servi drept escală sau bază de resurse pentru viitoarele misiuni către Marte sau mai departe”, prezice Rizos.

Toate aceste caracteristici fac din Ceres un actor-cheie în înţelegerea noastră a sistemului solar timpuriu şi a potenţialului de medii locuibile dincolo de Pământ.

Cercetarea este publicată în revistele The Planetary Science Journal şi Science Advances.