Nicuşor Dan explică de ce a contestat la CCR legea privind combaterea antisemitismului: E neclară şi lasă loc la interpretări

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a oferit luni, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la Palatul Cotroceni, explicaţii privind decizia sa de a contesta la Curtea Constituţională o lege referitoare la combaterea antisemitismului, iniţiată de deputatul Silviu Vexler. Acesta din urmă a anunţat returnarea distincţiei primite de la statul român, acuzând că sesizarea preşedintelui ar încuraja ideologia legionară şi extremismul.

În replică, preşedintele a precizat că acţiunea sa este o obligaţie constituţională şi nu reflectă în niciun fel o susţinere a unor ideologii extremiste.

„Ca să lămurim, este o obligaţie constituţională a preşedintelui ca, pentru orice lege votată de Camera decizională din Parlament, în termen de 20 de zile, fie să o promulge, fie să o trimită la Curtea Constituţională dacă apreciază că este neconstituţională, fie să o retrimită Parlamentului dacă consideră că anumite chestiuni trebuie clarificate sau modificate. În intervalul ăsta de timp, cred că am promulgat vreo 40–50 de legi. Pe aceasta am trimis-o la Curtea Constituţională, iar pe cea privind codul rutier am retrimis-o Parlamentului pentru că existau prevederi care încălcau unele directive europene — cel puţin aşa au apreciat colegii mei”, a declarat Nicuşor Dan.

El a respins categoric orice asociere cu încurajarea manifestărilor extremiste şi a cerut autorităţilor să ancheteze ameninţările concrete cu care s-au confruntat jurnalişti şi chiar deputatul Vexler.

„Evident că nu sunt o persoană care să încurajeze tipul acesta de manifestări şi vreau să întrebăm toţi Parchetul ce s-a întâmplat cu zecile sau poate sutele de ameninţări pe care jurnalişti le-au primit în cursul lunilor noiembrie–decembrie 2024. (...) Ce s-a întâmplat cu ameninţările la adresa domnului Vexler, imediat ce această lege a fost pusă în circuitul parlamentar? Acestea sunt fapte extrem de concrete, faţă de care statul român trebuie să reacţioneze extrem de ferm”, a subliniat şeful statului.

Referindu-se la conţinutul legii, preşedintele a atras atenţia asupra unor prevederi vagi, care, în opinia sa, pot duce la interpretări abuzive.

„Sunt nişte chestiuni extrem de neclare. Şi vă dau un exemplu: în oraşul Făgăraş există o mică asociaţie care se ocupă de promovarea rezistenţei din munţii Făgăraş. Face expoziţii, evenimente de acest tip. Între membrii rezistenţei au fost şi persoane care, în trecutul lor, au fost parte din mişcarea legionară. Întrebarea este: această asociaţie are sau nu caracter legionar? Pentru că legea nu ne spune. Şi dacă are, oamenii ăştia trebuie să facă puşcărie sau nu? Pentru că legea ne spune că dacă fondezi o asociaţie cu caracter legionar, trebuie să faci puşcărie. Eu cred că nu. Eu cred că este legitim să promovezi rezistenţa anticomunistă din munţii Făgăraş”, a explicat Nicuşor Dan.

În final, preşedintele a subliniat că este nevoie de o legislaţie clară şi echilibrată în ceea ce priveşte combaterea manifestărilor extremiste, care să nu lase loc arbitrariului.

„Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestările xenofobe, antisemite, rasiste — fără discuţie. Dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări şi, eventual, la abuz”, a conchis şeful statului.