Nicolas Sarkozy 'pune capcane pentru lupii singuratici'

Guvernul Franţei a anunţat noi măsuri contrateroriste, cu caracter preventiv. Decizia a fost luată în urma evenimentelor tragice de la Toulouse şi Montauban, unde cu o lună în urmă islamistul radical Mohammad Mera a comis o serie de atentate soldate cu moartea a şapte persoane, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Cabinetul de miniştri al Franţei a sprijinit miercuri propunerea iniţierii de pedepse penale pentru prezenţa în tabere unde are loc o pregătire ideologică şi militară şi pentru accesarea de siteuri care îndeamnă la activitate extremistă. Adepţii acestor şi altor măsuri afirmă că în 'trăgătorul de la Toulouse' Franţa s-a ciocnit cu un nou tip de terorişti, supranumiţi 'lupi singuratici'.

Mohammad Mera a ajuns în mod independent la viziuni radicale, accesând site-uri ale jihadiştilor şi călătorind prin Asia, inclusiv prin Afganistan şi Pakistan. Legăturile cu Al-Qaeda, pe care şi le-a revendicat Mera, sunt puse sub semnul întrebării. 'Există nu doar reţele, ci şi terorişti care acţionează de unii singuri şi se autoinstruiesc. Din acest motiv am înăsprit legislaţia', a declarat ministrul justiţiei al Franţei, Michel Mercier.

Cu toate acestea, experţii francezi pun la îndoială eficienţa propunerilor lui Nicolas Sarkozy. Astfel, secretarul general al sindicatelor angajaţilor din justiţie Marie-Blanche Régnier consideră formularea din proiectul de lege confuz şi se întreabă în ce mod guvernul doreşte să monitorizeze web-siteuri 'fără un motiv concret', pe care l-ar putea oferi activitatea jurnalistică, ştiinţifică sau de cercetare.

Acum proiectul de lege trebuie să fie dezbătut de parlament, ceea ce se va întâmpla probabil după alegerile prezidenţiale şi chiar parlamentare. Noua componenţă a Adunării Naţionale va fi decisă în iunie, precizează Nezavisimaia Gazeta. Cu toate acestea, nici alegerile prezidenţiale, nici cele parlamentare nu vor schimba componenţa Senatului, unde domină socialiştii, care sunt convinşi că legislaţia antiteroristă a Franţei este deja destul de drastică şi nu necesită amendamente.

Potrivit presei franceze, Sarkozy aruncă pe masă ultimele cărţi în lupta pentru electoratul candidatului de extremă dreaptă Marine Le Pen, necesar pentru a învinge în al doilea tur, când se va confrunta după toate probabilităţile cu socialistul Francois Hollande. După tragedia de la Toulouse, a început să adie vântul schimbărilor, care i-a adus preşedintelui în exerciţiu mult aşteptatele voturi în plus în lupta din primul tur cu socialistul Hollande: în prezent, această cifră este de circa 1,5 la sută. Pentru al doilea tur, însă, diferenţa dintre cei doi principali contracandidaţi continuă să se menţină la 6 la sută, în favoarea lui Hollande.

În opinia analistului rus Serghei Fedorov, noul proiect de lege este parte a strategiei electorale, strategie care aduce dividende şi partidului aflat la putere, şi preşedintelui Sarkozy. 'Important este să fie declarate obiectivele', explică Fedorov pentru Nezavisimaia Gazeta. 'În ceea ce priveşte durata adoptării proiectului de lege, acestea sunt deja detalii mai puţin importante, toate forţele fiind aruncate în lupta electorală', subliniază analistul.

În 2002, la fel ca acum, în ultimele săptămâni ale campaniei electorale în prim plan a fost plasată tema securităţii, după ce un bărbat a deschis focul în clădirea primăriei de la Nanterre, de lângă Paris, omorând opt persoane. Se presupune că tocmai din acest motiv unul dintre favoriţii cursei electorale de atunci, Lionel Jospin, nu a trecut atunci în turul doi, în care au ajuns Jacques Chirac şi Jean-Marie Le Pen. Acest lucru a fost o catastrofă pentru socialişti.

Însă, în opinia lui Fedorov, analogiile directe dintre cele două campanii electorale nu sunt potrivite, de data aceasta scenariul nefiind realizabil: contracandidaţii care se află cel mai aproape de lideri în cursa electorală sunt de fapt mult în urma acestora.

În ceea ce priveşte măsurile antiteroriste propriu-zise, expertul rus este de părere că, în afara contextului cursei electorale, reacţia autorităţilor franceze este una destul de adecvată în condiţiile date. 'Autorităţile ruse ar trebui să studieze experienţa pozitivă a altor ţări, inclusiv a Franţei, şi să încerce, ţinând cont de specificul Rusiei, să adopte măsuri şi legi eficiente', sugerează expertul rus.