Nicaragua: Rezervaţía Bosawas descrisă de UNESCO ca fiind un patrimoniu biologic global, este în pericol

Un alt „crâmpei” din lume este în pericol şi riscă ca în mai puţin de zece ani să dispară pentru totdeauna, ameninţat de către coloniştii care doboară treptat întregi suprafeţe de păduri din cel mai mare plămân verde din America Centrală : Rezervaţía Bosawas. Odată cu dispariţia Bosawas, există de asemenea, riscul dispariţiei popoarelor indigene, care sunt legate printr-o relaţie atavică de acea parte a pădurii fermecate tropicale.

Alarmă

"Bosawas poate dispărea" , este strigătul de alarmă şi pentru ajutor al comunităţii indigene Mayangna (căreia guvernul din Nicaragua i-a recunoscut dreptul legal deplin pe pământurile lor în 2007), prin preşedintele comunităţii, Arisio Genaro, care a prezentat un document specific şi îngrijorător cu privire la distrugerea acestui paradis.

Nevoia de acţiune împotriva coloniştilor şi defrişării este, prin urmare, o prioritate iar un studiu al Union Nacional de Agricultores y Ganaderos, Cooperación Alemana din Nicaragua, împreună cu Uniunea Europeană şi Oxfam, a „fotografiat” foarte bine urgenţa protejării pădurii tropicale. Până în 2010, rezervţia Bosawas avea 823.237 hectare şi în doar trei ani a pierdut 150.000 de hectare de pădure şi de-a lungul ultimilor 25 de ani a pierdut 29 la sută din suprafeţele împădurite.

Bosawás

Descrisă de UNESCO ca un patrimoniu biologic global, la Bosawas este cea mai mare pădure tropicală din America Centrală şi este situată la graniţa dintre Nicaragua şi Honduras. Cele două milioane de hectare de teren în această rezervă sunt habitatul a 150.000 de specii de insecte, specii rare de jaguar, vulturi, crocodili, maimuţe păianjen din America Centrală şi a ultimelor exemplare de tapir Baird (cea mai mare dintre speciile americane de tapiri) .

Mayangna şi Miskito

Această zonă constituie, de asemenea, habitatul Mayangna (sau Sumu) şi Miskito, popoare indigene care trăiesc din vânătoare şi pescuit şi care locuiesc acolo de secole, dezvoltând de-a lungul timpului cunoaşterea aprofundată a florei şi faunei locale şi păzind cu atenţie biodiversitatea din această zonă.

Proiectul Links a fost realizat prin contribuţia Centrului Internaţional de Ecologie Tropicală de la Universitatea din Missouri St Louis, în colaborare cu Ambasada Norvegiei din Nicaragua, în mod special pentru a conserva valoarea ecologică, socială şi culturală a comunităţii indigene puternic legate de mediu, iar într-o carte sunt colectate toate cunoştinţele tradiţionale ale acestora.

Coloniştii

De când guvernul din Nicaragua a recunoscut dreptul deplin ca Mayangna să locuiască pe terenurile Bosawas, coloniştii sau invadatorii, cum sunt numiţi de oamenii indigeni, au ajuns la un număr de 11.550 de persoane şi distrug treptat un întreg ecosistem. "Problema”, a subliniat din nou Genaro, "este că zonele pe care le-am definit ca ‚zone de conservare’ au fost invadate. Chiar şi populaţia noastră nu îndrăzneşte să atingă acele porţiuni de pădure pentru că acolo se reproduc animalele pe care noi le vom vâna. Dacă le distrugi, distrugi chiar poporul nostru".

Violenţă şi speculă

Numărul băştinaşilor Mayangna este de aproximativ 40.000 şi, de-a lungul anilor, au prezentat mai multe petiţii la guvern pentru protejarea zonei, dar liderii comunităţii au făcut prea puţin sau nimic pentru a proteja drepturile lor. La 24 aprilie, în timpul confruntărilor (motivate de conflictele asupra dreptului de proprietate a terenurilor) între comunitatea indigenă şi colonişti, un tânăr Mayangna de douăzeci şi patru de ani şi-a pierdut viaţa.

Suspiciunea constă în faptul că guvernul central, realizând că intervenţia pentru a elibera teritoriul ar necesita o anumită duritate împotriva aşa-numiţilor invadatori, nu a vrut să piardă o parte dintre alegători. În plus, după cum a menţionat Taymond Robins, şeful mişcării pentru apărarea pădurilor, invadatorii nu sunt toţi ţărani săraci, fără pământ, ci "speculalanţi care vin aici, ard o porţiune de pădure pe care o transformă în păşune, o vând, după care trec la zona următoare”.

Tot ajutorul posibil

Într-o încercare disperată de a-şi apăra locul în care s-au născut, Mayangna au apelat la preşedintele american Barack Obama, care recent s-a întâlnit cu liderii regionali în Costa Rica şi şi-a oferit sprijinul în această problemă. Mai mult decât atât, săptămâna viitoare, mai mulţi reprezentanţi ai popoarelor indigene din America Centrală vor duce cererea lor pentru o protecţie mai mare şi mai atentă a pădurilor, în capitala Managua. Evenimentul are drept scop de a reaminti guvernului central responsabilitatea sa de a aplica legile şi drepturile de proprietate.

Protecţia Bosawas-ului şi a altor zone forestiere este un interes fundamental al întregii lumi, nu doar în Nicaragua. Preşedintele Arisio Genaro a lăsat să se înţeleagă cele mai întunecate previziuni: "Dacă nu vor exista intervenţiile pe care le-am solicitat în mod repetat, în următorii cinci sau zece ani biosfera din Bosawas nu va mai exista".