Nesustenabilitatea activitatilor umane

Raurile, lacurile, mlastinile si padurile sunt continuu amenintate de activitatile umane. Insa nesustinerea nu se refera la faptul ca exista prea putin din ceva si devine nesustinut pe masura ce il folosim din ce in ce mai mult. Mai degraba, Nesustenabilitatea este o caracteristica inerenta a lipsei de grija a fiintelor umane sau a responsabilitatii fata de viata.

Generatia indulgenta de astazi a ales calea mecanizarii, tehnologiei si dezvoltarii care suprataxeaza resursele planetei noastre intr-un efort de mentinere a modului modern de viata. In acest fel, noi plantam fara sa vrem semintele dezvoltarii nesustenabile.

Industrializarea globala rapida a provocat multe schimbari ecologice in ecosistemul Terrei, incluzand impactul major asupra sistemelor de apa dulce din jurul lumii. Biodiversitatea apei dulci este acum mai vulnerabila la mediul industrial decat la mediile de uscat si de mare, avand si rata de extindere mult mai mare.

Aceasta se datoreaza faptului ca biodiversitatea apei dulci globale - cu toate ca este restransa la mai putin de un procent din suprafata Terrei - sustine aproximativ 10% din speciile cunoscute de om, incluzand o treime din toate verterbratele si 40% din toate speciile de pesti.

Pe masura ce populatia lumii creste, la fel creste si nevoia de apa, electricitate si irigatii. Cererea crescuta de apa este aproape intotdeauna insotita de o crestere a reglementarilor guvernamentale asupra curgerilor raurilor pentru protectia fata de inundatii si asigurarea apei in timpul secetelor - in special deoarece extremele climatice devin din ce in ce mai frecvente.

De exemplu, barajele construite pentru generarea de electricitate continua sa aiba un impact major asupra hidrologiei apelor, in principal prin schimbarile asupra temporizarii, magnitudinii si frecventei curgerilor joase si inalte. Aceasta produce inevitabil un nou mediu hidrologic care deranjeaza ecosistemul original al raurilor.

Mai mult, barajele nu numai ca blocheaza conectivitatea naturala a raurilor, ci obstructioneaza si migratiile sezoniere de imperechere ale multor specii de pesti, in special varietatile asiatice.

De asemenea se afla sub amenintare mica populatie ramasa de delfini de rau din teritoriul nepalez - care este afectat sever de activitatile umane - si delfinii din raurile Baiji si Yangtze din regiunile asiatice.

Este aceasta biodiversitate cea care sustine multele servicii de ecosistem provenite din mlastini. Conservarea si folosirea inteleapta a acestor mlastini sunt vitale pentru oameni, in special pentru saraci, care depind in mod direct de aceste resurse pentru trai.

Fara aceasta biodiversitate esentiala, care sustine multele servicii de ecosistem provenite din mlastini, siguranta viitorului omenirii va ajunge sub semnul intrebarii.

Raurile, lacurile si mlastinile sunt sub presiune intensa din cauza folosirilor multiple, poluarii si degradarii habitatului.

Gradul de distrugere pe care activitatile umane il au asupra apelor din Asia de Sud Est a crescut dramatic in timpul ultimelor decenii.

In orasele majore din intregul Nepal, apa si degradarea de mediu sunt chestiuni serioase. Un caz este Fluviul Bagmati, care curge prin centrul capitalei, Kathmandu. Bagmati este un afluent important al Fluviului Gange, avand o suprafata totala de 3700 km patrati in Nepal.

Pe langa valoarea de mediu, raurile au si bogate valori sociale, culturale, spirituale si istorice.

Bagmati este un fluviu sfant pentru poporul Hindu din intreaga lume si este resursa principala pentru cei 1,6 milioane de rezidenti din valea Kathmandu. Cele mai multe dintre templele, manastirile si marile morminte (ghats) sunt de asemenea localizate in luncile sale.

In prezent, fluviul Bagmati, cu afluentii sai multi, a fost folosit ca groapa de gunoi pentru tot felul de deseuri. Asadar, mostenirea bogata culturala de-a lungul luncilor sale - cum ar fi monumentele traditionale, ghats si templele - dispar incetul cu incetul. Mai mult de jumatate din speciile de pesti din Fluviul Bagmati au disparut, iar unele parti ale raului sunt moarte din punct de vedere biologic.

Oamenii din Kathmandu

Oamenii din Kathmandu si-au exprimat recent profunda ingrijorare fata de mediul Fluviului Bagmati, indicand faptul ca trebuie facut ceva pentru a corecta problema. Penuria de apa a fortat anumite caste sa foloseasca apa poluata din rau, avand ca rezultat boli purtate de apa.

Daca Bagmati si afluentii sai nu sunt pastrate si ingrijite corespunzator, problemele legate de poluarea apei si folosirea resurselor vor creste. Cu toate ca au fost facute eforturi in aceste privinte, nu au existat imbunatatiri semnificative pana in prezent.

Din 1972, ONU a folosit Ziua Internationala a Mediului de pe 5 iunie, pentru a atrage atentia asupra mediului si a incuraja reponsabilitatea si actiunea politica.

In fiecare an, Ziua Internationala a Mediului are o tema diferita. Tema din acest an, "Padurile: Natura care te serveste", se concentreaza pe importanta pastrarii padurilor lumii. Insa, padurile si mlastinile nu pot fi separate, iar conservarea unuia inseamna conservarea celuilalt.

Mlastinile impadurite au diversitate biologica, furnizandu-ne multe alte "servicii" in jurul globului, inclusiv captarea carbonului. In acest fel, mlastinile sunt partenerul omului si aliatul in fata schimbarilor climaterice prezente.

Tendinta prezenta a schimbarilor ecosistemelor fortate de om este clar nesustenabila si ar putea rezulta intr-o pierdere completa a serviciilor viitorului ecosistem. Nu ar trebui sa asteptam pana cand diverse ecosisteme vor esua sau anumite specii vor pieri, ci ar trebui sa actionam.

Conservarea si folosirea sustenabila a resurselor naturale este esentiala pentru continuarea serviciilor mediului nostru natural. In plus, trebuie sa dam atentie zonelor bio-geografice si concentrarilor de biodiversitate, unde grupurile de organisme sunt la mare risc.

Dintr-o perspectiva mai larga, impreuna cu dezvoltarile induse de om si efectul lor asupra biodiversitatii, este de asemenea important sa ne concentram pe mentinerea integritatii intregului peisaj ecologic, incluzand agro-ecologia, factorii socio-culturali si economia - in loc de protejarea doar a anumitor zone.

Accentul trebuie sa fie multifatetat - de la cercetarea aplicata si experimentarea asupra efectelor probabile asupra schimbarilor climatice, pana la actualizarea politicii publice si a programelor guvernamentale tintite la reducerea consumului, cresterea populatiei umane, energie, deseuri si poluare.

Toate acestea pot fi obtinute schimband atitudinea umana si comportamentul fata de mediu si intelegand mai mult biodiversitatea pentru a asigura mai bine nevoile viitorului.

Deep Narayan Shah este hidrobiolog si un avocat activ pe probleme de mediu pentru o armonie reala intre om si natura.

SUSTENABILITATE (‹ engl. sustainable) s. f. Calitate a unei activitati antropice de a se desfasura fara a epuiza resursele disponibile si fara a distruge mediul, deci fara a compromite posibilitatile de satisfacere a nevoilor generatiilor urmatoare. Conferinta mondiala asupra mediului de la Rio de Janeiro din 1992 a acordat o atentie deosebita acestui concept, care implica stabilirea unui echilibru intre cresterea economica si protectia mediului si gasirea de resurse alternative. (sursa: www.dexonline.ro)