Negativitatea ar putea dăuna creierului mai mult decât credem. Trei sfaturi care te ajută

La mai puţin de câteva secunde după ce este rostit cuvântul "NU", zeci de hormoni şi neurotransmiţători care produc stres năvălesc în creierul celui care vorbeşte şi al celui care ascultă, afirmă Andrew Newberg, fost director al Centrului pentru Spiritualitate şi Minte, Universitatea Pennsylvania, şi Mark Waldman, cercetător asociat. Aceste substanţe chimice perturbă imediat funcţionarea normală a creierului, afectând logica, raţiunea, procesarea limbajului şi comunicarea.

Suntem afectaţi de negativitate?

Cuvântul "NU" nu este responsabil pentru toate consecinţele negative. Gândurile sau conversaţiile negative devin din ce în ce mai greu de oprit pe măsură ce persistă, potrivit celor doi neurologi. Creierul reacţionează la fantezii negative precum sărăcia, boala şi moartea ca şi cum ar fi evenimente reale, deşi acestea nu s-au întâmplat niciodată.

Descoperirile arată că, de asemenea, cuvintele negative rostite în secţiile de chirurgie duc la eliberarea de cortizol, principalul hormon al stresului, şi la eşecul analgeziei controlate de pacient (Patient Controlled Analgesia /PCA).

În plus, şi expresiile faciale de teamă şi furie creează anxietate şi iritabilitate, la care amigdala cerebrală va răspunde mai violent decât la vederea atacurilor sau a mutilărilor.

Din nefericire, creierul răspunde mai puţin la informaţiile pozitive decât la informaţiile negative sau la expresiile faciale de furie, care au un impact mai mare.

Această situaţie este observată pe scară largă în viaţa noastră în ceea ce priveşte relaţiile apropiate, modelele reţelelor sociale şi procesele de învăţare. Stările de spirit negative, feedback-ul negativ, sau părinţii mai puţin binevoitori sunt factori mai influenţi decât cei buni. Impresiile proaste sunt mai uşor de creat, iar evenimentele negative se răspândesc mai rapid şi pe scară mai largă.

Un astfel de stereotip la nivelul creierului are implicaţii de anvergură. Pentru unii oameni, acest lucru tinde să determine ca lucrurile să se îndrepte spre rezultate mai proaste.

Jiun-Min Ko, psiholog clinician la Centrul de tratare a consumatorilor de droguri din Kaohsiung, din cadrul Agenţiei pentru penitenciare, Ministerul Justiţiei din Taiwan, spune că există multe persoane cu performanţe înalte printre dependenţii de droguri aflaţi în grija sa. Printre aceştia se numără profesori, medici şi proprietari de afaceri. Aceştia au o trăsătură comună: rumegă mereu informaţii negative sau probleme secundare, dar ignoră feedback-ul pozitiv, confundând chiar comentariile neutre sau pozitive cu cele negative.

De exemplu, unul dintre pacienţii lui Ko era un fost un profesor universitar care suferea de depresie şi a urmat un tratament de reabilitare la centru pentru consumul de droguri ilegale. Profesorul era un perfecţionist, considerând mereu că nu era suficient de bun.

Odată, a ocupat locul al treilea la un concurs naţional de lucrări, dar se considera un ratat pentru că nu a reuşit să câştige premiul întâi. În ochii săi, felicitările din partea colegilor erau "complimente nesincere, iar eu aş face la fel dacă aş fi în locul lor". A mers chiar atât de departe încât a presupus că, de fapt, colegii săi îl dispreţuiau pe la spate.

Aşadar, noţiunile negative îi bântuiau teribil creierul, punându-l sub o presiune uriaşă. În cele din urmă, a întâlnit ticăloşi pe platformele de socializare, care l-au îndemnat să ia droguri pentru a alunga plictiseala.

După cum subliniază Ko, multe cazuri similare merg cu depresia. Studiile anterioare sugerează că stimulii şi amintirile negative tind să favorizeze depresia.

Recompensele şi recunoaşterea construiesc un ciclu pozitiv

De ce? Informaţiile pozitive nu reprezintă o ameninţare pentru corpul uman în sine, nefiind nevoie de nicio acţiune imediată. Prin urmare, creierul îşi concentrează atenţia asupra informaţiilor negative.

Amigdala cerebrală evaluează mediul înconjurător pentru a depista potenţialele ameninţări. În cazul în care apare o ameninţare, amigdala poate să rămână activă, răspunzând la noi stimuli. Studiile arată că amigdala a fost activată în mod similar atunci când oamenii au văzut imagini negative şi apoi feţe neutre, provocând astfel creşteri şi scăderi ale dispoziţiei zilnice.

Un studiu recent, publicat în iulie în Nature, dezvăluie impactul unui dulce şi al unui şoc electric asupra nervilor cerebrali ai şoarecilor, precum şi asupra secreţiei de substanţe. Acesta concluzionează că starea implicită a creierului este de a avea o tendinţă spre frică, ceea ce înseamnă că neuronii care asociază percepţii şi amintiri negative sunt activaţi până la activarea neuronilor care asociază percepţii pozitive, deoarece este eliberată neurotensina. Acei neuroni afectaţi sunt toţi localizaţi în amigdala bazolaterală.

Acest lucru, spun cercetătorii, îi ajută pe oameni să evite pericolele potenţiale, ceea ce rezonează şi cu oamenii care au tendinţa de a găsi ce este mai rău într-o situaţie.

Joan Zeng, cercetător la Institutul Medical Albert Einstein, afirmă că oferirea de dulciuri şoarecilor, determină creierul acestora să secrete neurotensină, consolidând astfel un ciclu de amintiri bune.

Potrivit lui Zeng, acelaşi lucru este valabil şi pentru cultivarea talentelor. Ea observă că şi oamenii au nevoie de recompense şi recunoaştere pentru a construi şi consolida un ciclu pozitiv.

Deoarece creierul reacţionează şi la informaţii pozitive, oamenii pot alimenta în mod intenţionat stările de spirit pozitive, de care beneficiază chiar şi pesimiştii sau cei cu depresie uşoară sau medie.

Stările de spirit pozitive şi negative sunt semnificative pentru oameni

Stările de spirit negative îi stimulează pe oameni să îşi concentreze atenţia şi conştientizarea, cu ajustări fiziologice făcute pentru a face faţă ameninţărilor sau provocărilor imediate. În schimb, stările de spirit pozitive ajută la sporirea rezistenţei eului, capacitatea unui individ de a se adapta la un mediu în continuă schimbare. Cei care au un nivel ridicat de rezilienţă a ego-ului au un potenţial mai mare de a se reface în urma adversităţilor şi a stresului, de a se feri de depresie şi de a continua să se dezvolte în faţa unor stări negative la fel de severe.

Joan Zeng exprimă faptul că stările de spirit negative puternice se pot autoperpetua. De exemplu, resentimentul - cea mai frecventă dispoziţie negativă - este asociat cu multe cazuri de cancer de sân. În afară de aceasta, Zeng acuză unele instituţii media de amplificare a ştirilor proaste pentru a creşte numărul de vizualizări de pagini, ceea ce stârneşte imediat reacţii negative şi captează atenţia cititorilor, deoarece societatea este asediată de mesaje negative. Cu toate acestea, această tactică exercită un impact dăunător asupra întregii societăţi.

Cum ar trebui să depăşim stările proaste rezultate din mesajele negative şi să le construim pe cele pozitive? Iată câteva know-how-uri.

Creaţi trei gânduri pozitive pentru fiecare gând negativ

Pentru a elimina un gând negativ, o noţiune sau o prejudecată existentă, ne putem gândi la evenimente bune sau la meritele celeilalte părţi. Este vreo recomandare specifică? Descoperirile arată că trebuie să dezvoltăm cel puţin trei idei sau percepţii pozitive.

Cuplurile căsătorite au nevoie de cinci mesaje pozitive pentru a compensa un singur enunţ negativ pentru a menţine o relaţie solidă între ele.

Meditaţie cu gânduri drepte

Deşi putem să nu plecăm urechea la mesajele negative, acestea ne invadează viaţa în mod agresiv. Putem să ne întărim "rezistenţa" şi să favorizăm stările de spirit pozitive.

Ko recomandă meditaţia cu gânduri drepte aproximativ 20 de minute în fiecare zi, ceea ce va contribui la schimbări semnificative în ceea ce priveşte fericirea, sănătatea, relaţiile şi rezilienţa.

Zeng, de asemenea, recomandă şedinţa în transă, despre care spune că poate întrerupe afectarea creierului de către mesajele negative, deoarece meditaţia îmbunătăţeşte stările undelor cerebrale Gamma, determinând o rezistenţă mai puternică la stres şi împiedicând să se ajungă în stări extreme, cum ar fi anxietatea sau disperarea.

Zeng, care practică zilnic meditaţia, împărtăşeşte că meditaţia regulată o ajută la îmbunătăţirea capacităţii de a-şi echilibra starea de spirit. Prin urmare, este mai puţin probabil că ea să fie afectată de mesaje negative şi, de obicei, ajunge la rezultate benefice în tot ceea ce face.

Până în prezent, s-a dovedit că meditaţia, rugăciunile frecvente, yoga, tai chi, exerciţiile de respiraţie, relaxarea musculară progresivă şi qigong-ul, toate acestea declanşează răspunsul la relaxare (RR) - o intervenţie a corpului şi a minţii care contracarează impactul negativ cauzat de stres.

RR scade tensiunea arterială, ritmul cardiac şi ritmul respirator şi provoacă modificări în cortex şi structurile subcorticale, care implică percepţiile senzoriale ale oamenilor, limbajul, stările de spirit sau procesarea emoţională şi memoria.

Studiile de mai sus, notează Zeng, sugerează că neurotensina poate fi folosită pentru a dezvolta noi medicamente pentru a reajusta creierul, în timp ce a fi amabil sau a-i complimenta pe alţii joacă exact acelaşi rol ca neurotensina, ceea ce va declanşa în acelaşi timp răspunsuri pozitive şi feedback din partea altor părţi.

Ko, de asemenea, exprimă faptul că un număr mare de studii au confirmat faptul că a-i ajuta pe alţii ne va face mai fericiţi şi ne va aduce beneficii psihologice.

Modurile de exprimare a mulţumirilor includ mulţumirea celorlalţi, "creând" astfel o stare de spirit pozitivă.

Alte opţiuni includ exerciţiile fizice regulate, retrăirea amintirilor frumoase şi ţinerea unui jurnal. Scriind într-un jurnal, vă puteţi astfel răsfăţa cu speranţe şi vise şi vă puteţi imagina cum ar fi viitorul dumneavoastră dacă toate obiectivele ar fi îndeplinite. Aceste gânduri pozitive, chiar dacă sunt iraţionale, pot totuşi să vă favorizeze sentimentul de fericire şi satisfacţie în viaţă.

În cele din urmă, dacă sunteţi deja într-o stare de spirit negativă, puteţi adopta următoarea abordare în patru paşi pentru a vă ajusta, potrivit lui Ko.

1. Faceţi o pauză. Opriţi-vă din ceea ce faceţi în acest moment şi părăsiţi scena pentru a vă calma.

2. Respiraţi. Respiraţi adânc în mod repetat pentru a vă relaxa muşchii.

3. Priviţi în interior. Calmaţi-vă şi gândiţi-vă la ceea ce se întâmplă cu adevărat şi dacă ideile dumneavoastră sunt realiste.

4. Alegeţi. Alegeţi cea mai utilă opţiune pentru dumneavoastră, mai degrabă decât să recurgeţi la un simplu răspuns emoţional.

Întrebaţi-vă: Răspunsul meu este de ajutor în situaţia actuală? Mă va face să mă simt un pic mai bine sau mai puţin stresat? Răspunsul meu mă ajută cu adevărat pe mine sau pe ceilalţi?

Cei patru paşi de mai sus vă vor împiedica să fiţi atras şi mai mult într-o criză şi vă vor ajuta să vă centraţi.