NATO vrea să se inspire din experienţa URSS privind retragerea din Afganistan

Conducerea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a decis să ţină cont, în timpul retragerii trupelor sale din Afganistan, programată pentru 2014, de experienţa Uniunii Sovietice în acest sens. Potrivit cotidianului rus Kommersant, reprezentanţi ai Alianţei au cerut Moscovei materiale şi studii de analiză privind retragerea trupelor sovietice din Afganistan, în 1989. Acestea nu au fost, însă, solicitate oficial, fapt explicat de experţi prin refuzul NATO de a pune semnul egalităţii între prezenţa contingentului sovietic în această ţară şi actuala misiune a Alianţei.

Informaţia că reprezentanţi ai NATO se interesează de materiale referitoare la retragerea trupelor sovietice din Afganistan a fost furnizată cotidianului rus de mai multe surse din Alianţă şi a fost confirmată de o sursă din cadrul Statului Major rus. Potrivit acesteia din urmă, la sfârşitul lui martie, NATO s-a adresat pe 'canale militar-diplomatice' Ministerului rus al Apărării cu rugămintea neoficială de a i se da acces la informaţiile privind retragerea sovietică din Afganistan din 1989.

NATO este interesată în special să aibă întrevederi cu participanţi la acele evenimente şi să analizeze documentele din perioada afgană. În afară de aceasta, NATO doreşte să compare capacităţile de mobilizare ale URSS de la sfârşitul campaniei în Afganistan cu cele pe care Alianţa le are în prezent, pentru a avea 'o imagine mai clară' şi a 'înţelege unde, în ce moment şi ce fel de erori au fost comise'.

Experienţa retragerii trupelor sovietice va fi utilizată parţial în timpul retragerii contingentului NATO, ale cărei efective coincid perfect cu forţele angrenate de URSS în Afganistan, în 1988.

'Nu există motive pentru ne refuza partenerii. Dacă informaţiile îi vor ajuta, acest lucru ne va permite să întărim dialogul', a declarat pentru Kommersant sursa de informaţii din cadrul Statului Major rus, amintind că stabilizarea situaţiei din Afganistan 'este prioritate nu doar pentru NATO, ci şi pentru Rusia şi Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC)'.

Potrivit interlocutorilor Kommersant, apropiaţi ai Consiliului NATO-Rusia, interesul Alianţei faţă de această tematică nu este sporadic, ci constant.

De altfel, nu este pentru prima dată când NATO se inspiră din experienţa afgană a URSS, aminteşte ziarul rus. La sfârşitul lui 2011, acest subiect a fost discutat în timpul întrevederii dintre guvernatorul de atunci al regiunii Moscova, general-locotenentul Boris Gromov (care a condus retragerea trupelor sovietice din Afganistan), şi o delegaţie a Alianţei, condusă de comandantul forţelor NATO în Europa, amiralul James Stavridis.

Cu toate acestea, reprezentanţii NATO nu-şi afişează oficial intenţia de a se inspira din experienţa sovietică pentru retragerea trupelor din Afganistan. Aflat în decembrie la Moscova, şeful Comitetului militar al NATO, Knud Bartels, a declarat că în timpul elaborării planului de retragere din Afganistan, Alianţa nu a făcut apel la experienţa URSS.

Experţi ruşi explică această poziţie prin faptul că, după toate probabilităţile, 'NATO nu doreşte asocierea actualei campanii din Afganistan cu prezenţa trupelor sovietice, perioadă care în Occident este calificată drept 'ocupaţie''. De aceea, solicitarea formulată în martie de Alianţă a avut, probabil, un caracter neoficial.

Kommersant remarcă faptul că, tot la sfârşitul lui martie, mass-media din Marea Britanie au dezvăluit fragmente din raportul 'Lecţiile retragerii trupelor sovietice din Afganistan', elaborat la comanda Ministerului britanic al Apărării, în care se afirmă că în timpul misiunii sale afgane NATO repetă greşelile URSS.

În document se mai spune că scopul fiecărei campanii militare a fost încercarea de a impune în Afganistan o ideologie străină: în cazul prezenţei sovietice - cea comunistă, în cazul NATO - cea 'democratică'. În opinia analiştilor britanici, în fiecare dintre cele două cazuri, guvernul central afgan, sprijinit de forţe externe, era 'corupt şi nepopular', iar rebelii se bucurau de mai mult sprijin din partea populaţiei.

În opinia experţilor ruşi, apelul la experienţa sovietică este unul îndreptăţit. 'La nivel de consultări, acesta este un vector de cooperare cu destule perspective. Cu totul altceva este cât de mult se va afişa acest lucru', a declarat pentru Kommersant şeful secţiei de securitate europeană din cadrul Institutului Europei de la Moscova, Dmitri Danilov. Potrivit lui Danilov, 'experienţa afgană a Moscovei presupune deţinere de informaţii şi cunoaşterea atmosferei interne, inclusiv a distribuţiei de forţe şi a relaţiilor dintre triburi. De la destrămarea URSS, în Afganistan s-au schimbat multe, însă continuitatea se menţine şi de aceea această experienţă nu trebuie subapreciată'.

În schimb, în opinia Nataliei Hanova, expert al Centrului pentru studierea modernă a Afganistanului, 'Alianţa se adresează experienţei URSS pentru că se teme că situaţia din Afganistan va aminti de cea de după retragerea trupelor sovietice'.

Potrivit Kommersant, discuţii punctuale pe marginea acestui subiect ar putea avea loc în timpul conferinţei internaţionale de securitate ce se va desfăşura la Moscova în perioada 23-24 mai, sub egida Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse.