În anul 40 al domniei lui Ramses al II-lea în Egipt, absenţa muncitorilor şi motivele acestora erau deja înregistrate. Unele dintre ele erau foarte obişnuite la acea vreme, dar sună extrem de ciudat în vrema noastră, cum ar fi "îmbălsămarea unui frate" sau "fabricarea berii".
Acestea sunt consemnate pe un ostracon (un bloc de piatră de scris, în acest caz de calcar) din 1250 î.Hr., descoperit la Deir el-Medina (Teba) în nordul Egiptului, aflat acum la British Museum din Londra, care a servit ca registru de prezenţă la locul de muncă.
Piatra are 24 de rânduri scrise în alfabet hieratic pe fiecare parte, acoperind 70 de zile. Pe ea sunt scrise numele muncitorilor şi data, indicându-se motivul absenţei de la muncă: "aduce ofrande zeilor", "a fost înţepat de un scorpion", "fiica lui sângera", "îşi construieşte casa", "face o libaţie pentru tatăl său" (ofrandă care constă în turnarea de vin sau alte lichide pe pământ).
Deşi unele dintre motivele notate pot fi perimate, totuşi, cele mai multe dintre ele sunt mai normale, clasificate ca "boală" (de aproximativ o sută de ori) sau "este cu şeful său".
Acest tip de suport era adesea folosit pentru a adnota chitanţe, înregistrări sau alte tipuri de documente, deoarece era mai ieftin decât papirusul. Acestea sunt scrise de obicei în hieratic sau demotic, iar uneori în cursiv.