Un italian crede că a găsit mormântul lui Platon în Atena

Un arheolog italian afirmă că a găsit locul exact al mormântului lui Platon în Academia Platonică din Atena, după ce a descifrat papirusurile de la Herculaneum, potrivit Greek Reporter.

Papirusurile de la Herculaneum sunt o colecţie de peste 1.800 de pergamente antice descoperite în secolul al XVIII-lea. Acestea au fost dezgropate în Vila Papirusurilor, o proprietate romană luxoasă situată în Herculaneum, Italia.

Aceste pergamente sunt unice, deoarece au fost îngropate şi conservate de erupţia Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr. Căldura intensă a carbonizat papirusurile, transformându-le în role fragile. Deşi iniţial acest lucru părea a fi o distrugere, de fapt, a protejat pergamentele de elementele care, în mod normal, le-ar fi făcut să putrezească în timp.

Cu ajutorul tehnologiei AI, oamenii de ştiinţă încearcă acum să descifreze papirusurile.

Potrivit lui Graziano Ranocchia, expert al Universităţii din Pisa, locul de înmormântare al lui Platon a fost prezentat în mii de cuvinte noi şi cuvinte citite diferit într-un papirus despre istoria Academiei, scris de Philodemus din Gadara, un filozof şi poet epicureu care a trăit în Herculaneum.

Cercetătorul a făcut acest anunţ la Biblioteca Naţională din Napoli, în cadrul prezentării rezultatelor intermediare ale proiectului de cercetare "Şcoli greceşti", realizat împreună cu Consiliul Naţional de Cercetare.

Ranocchia a declarat că textele sugerează că locul de înmormântare a fost într-o grădină rezervată lui Platon, într-o zonă privată din Academie, în apropierea altarului sacru al Muzelor.

Mormântul lui Platon şi Academia Platonică din Atena

Academia lui Platon, sau, pur şi simplu, "Academia", a fost o şcoală celebră din Atena antică, fondată de Platon în anul 387 î.Hr. şi situată la periferia nord-vestică a Atenei, în afara zidurilor oraşului. Locul şi-a dobândit numele de la eroul legendar Academos.

Platon este singura persoană care are meritul de a fi dat naştere acestei instituţii unice. El a achiziţionat mai întâi terenul pe care a fost construită în cele din urmă Academia şi a început să organizeze acolo întâlniri informale pentru a discuta probleme filosofice cu unii dintre prietenii săi.

La aceste întruniri au participat gânditori precum Theaetetus din Sunium, Archytas din Tarentum, Leodamas din Thasos şi Neoclides. Aceste întâlniri şi discuţii au continuat ani de zile, dar abia la sosirea lui Eudoxus din Cnidos, la mijlocul anilor 380 î.Hr., Akademeia a fost recunoscută ca o academie oficială.

Academia lui Platon nu a fost o instituţie de învăţământ aşa cum o cunoaştem în timpurile moderne, dar pentru că avea caracteristicile unei şcoli şi acoperea o mare varietate de subiecte, cum ar fi filosofia, astronomia, matematica, politica, fizica şi multe altele, este considerată prima universitate din întreaga lume.

Grădina pe care Platon a decis să o folosească pentru discuţiile sale fusese folosită anterior şi de multe grupuri ateniene, atât civile, cât şi religioase, Akademeia găzduind o cursă nocturnă cu torţe de la altarele din Atena până la altarul lui Prometeu din grădinile sale.

Drumul care ducea la Universitate era, de asemenea, străjuit de pietrele funerare ale multor atenieni, iar acolo aveau loc ritualuri funerare, împreună cu o procesiune dionisiacă dinspre oraşul Atena spre locul respectiv şi apoi înapoi în oraş.

Academia Platonică a fost distrusă de dictatorul roman Sulla în anul 86 î.Hr.

Un grup exclusivist de intelectuali se întâlnea în Akademeia, "studenţii" lui Platon nu purtau cu adevărat titlul de student, în afară de distincţia dintre membrii juniori şi cei mai în vârstă ai corpului.

Unul dintre ei, Aristotel, a ajuns să fie unul dintre cei mai influenţi filosofi ai lumii din toate timpurile.