Moscova anunţă un răspuns dur la sancţiunile SUA. UE pregătită să răspundă “în câteva zile”

După ce Camera Reprezentanţilor a votat marţi aproape în unanimitate în favoarea adoptării unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, Moscova a ameninţat miercuri că va retalia, susţinând că măsura face imposibilă atingerea obiectivului administraţiei Trump de îmbunătăţire a relaţiilor ruso-americane şi a promis că va răspunde celor mai noi sancţiuni pe care Rusia le vede inutile şi distructive, potrivit adjunctului ministrului rus de Externe.

Proiectul legislativ, adoptat cu 419 voturi „pentru” şi 3 „împotrivă”, impune noi sancţiuni împotriva Rusiei la doar 3 săptămâni după ce preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin au avut o primă întâlnire oficială. Legislaţia, care va fi supusă votului acum în Senat, prevede că Trump este obligat să obţină aprobarea Congresului SUA înainte de a diminua sancţiunile impuse de administraţia Barack Obama pentru presupusul amestec al Kremlinului în alegerile prezidenţiale din 2016 şi pentru sprijinul oferit de Rusia separatiştilor din estul Ucrainei. Până acum, Trump nu a declarat în mod clar dacă va susţine proiectul, iar Casa Albă a trimis semnale mixte cu privire la semnarea noii legi.

Proiectul de lege urmăreşte să impună noi sancţiuni economice împotriva Coreei de Nord, Iranului şi Rusiei şi a fost susţinut într-o măsură covârşitoare de către politicienii americani. Moscova este vizată pentru presupusa interferare cu alegerile prezidenţiale din SUA, acuzaţie pe care Rusia o respinge. Ministerul rus de Externe aşteaptă ca proiectul să devină lege, ceea ce va determina în mod inevitabil ca Moscova să răspundă, a avertizat adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov.

“Ceea ce se întâmplă sfidează bunul simţ. Autorii şi susţinătorii acestui proiect de lege fac un pas foarte serios spre distrugerea oricărei potenţiale normalizări a relaţiilor cu Rusia”, a declarat miercuri Riabkov.

“Le-am spus de zeci de ori că astfel de acţiuni nu vor rămâne fără un răspuns. Cred că semnalul a trecut, iar Washingtonul de astăzi tinde să asculte numai de el însuşi”, a adăugat oficialul rus.

Senatorul rus Frants Klintsevici, care conduce Comisia pentru Apărare şi Securitate, a susţinut poziţia lui Riabkov, declarând că atitudinea Washingtonului împinge lumea într-un nou Război Rece şi a făcut o comparaţie între noile sancţiuni anti-Rusia şi amendamentul Jackson-Vanik din 1974, care a vizat Uniunea Sovietică cu sancţiuni economice pentru îngrădirea drepturile cetăţenilor evrei de a fi repatriaţi în Israel. Legea respectivă a fost văzută de mulţi în Rusia ca un exemplu al competiţiei economice nedrepte desfăşurate de SUA sub pretextul protejării drepturilor omului.

Klintsevici a declarat că mişcarea SUA “va face ca orice cooperare ruso-americană în vederea rezolvării problemelor internaţionale importante, inclusiv lupta antitero, să fie foarte dificilă sau chiar să fie imposibilă”.

Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Internaţionale în camera superioară a Parlamentului Rusiei, a declarat pe Facebook că “moare” speranţa de îmbunătăţire a relaţiilor ruso-americane, deoarece scara “consensului anti-Rusia în Congresul american face ca dialogul să fie imposibil pentru o lungă perioadă de timp”, adăugând că Moscova ar trebui să pregătească un răspuns la noile sancţiuni – un răspuns “dureros pentru americani”.

Trump va semna proiectul de lege deoarece “este un prizonier al Congresului şi isteriei anti-Rusia”, a declarat pe Twitter Alexei Puşkov, senator în camera superioară a Parlamentului rus. Sancţiunile reprezintă “o nouă scenă a confruntării”, a precizat el. Restaurantele McDonald’s din Rusia “nu sunt o vacă sfântă” şi ar trebui să se confrunte cu “sancţiuni sanitare”, a afirmat Puşkov într-un mesaj separat postat pe Twitter. Biroul de presă din Rusia al gigantului fast-food a refuzat să comenteze. Dar, conform Bloomberg, cel mai mare restaurant McDonald’s din Rusia a fost închis trei luni, în 2014, ca urmare a aproximativ 250 de anchete privind siguranţa alimentară la care au fost supuse restaurantele companiei de către oficialii ruşi, după ce SUA a impus sancţiuni anti-Rusia din cauza anexării peninsulei ucrainene Crimeea.

Rusia a pregătit “măsuri economice şi politice care vor fi adoptate dacă Senatul şi Trump vor susţine proiectul de lege”, a declarat Vladimir Dzhabarov, vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din camera superioară a Parlamentului rus, potrivit serviciului de ştiri RIA Novosti. Relaţiile cu SUA “se află la un nivel atât de scăzut încât nu avem nimic de pierdut”, a adăugat el.

Şi nu este vorba doar de Rusia: proiectul de lege american a declanşat temeri în Europa. Diverse guverne şi numeroşi lideri de afaceri din Uniunea Europeană se tem că noile sancţiuni americane vor afecta proiecte energetice comune cruciale cu Rusia şi că acestea ar putea fi motivate de dorinţa Washingtonului de a smulge din mâinile Rusiei piaţa europeană de gaz natural în favoarea gazului natural lichefiat american.

Într-o declaraţie publicată miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat că “proiectul de lege american ar putea avea efecte unilaterale neintenţionate care ar putea afecta interesele UE în domeniul securităţii energetice. Din acest motiv, Comisia a concluzionat astăzi că, dacă temerile noastre nu sunt luate în considerare într-o manieră potrivită, vom fi pregătiţi să acţionăm în mod corespunzător în câteva zile”.

“America pe primul loc nu poate însemna că interesele Europei sunt pe ultimul loc”, a adăugat Juncker.

În cele din urmă, Ministerul german de Externe a intervenit, de asemenea, prin purtătorul de cuvânt, declarând că “SUA nu are dreptul să spună companiilor germane cum ar trebui să acţioneze cu partenerii de afaceri străini”.

Trump este prins într-o capcană: incapabil să se opună proiectului prin veto, întrucât ar fi considerat că susţine o agendă pro-Rusia într-un moment sensibil, iar promulgarea proiectului de lege ar duce imediat la deteriorarea relaţiilor cu Europa, ale cărei relaţii cu Rusia par să fie mult mai importante decât a lăsat continentul să se înţeleagă până acum.