Mohammad Javad Zarif, noua punte de legătură între Iran şi Occident
Ministrul afacerilor externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, a petrecut, în tinereţea sa, mulţi ani în SUA, fiind în acelaşi timp un 'produs' al regimului islamic, impregnat de o anumită suspiciune faţă de SUA, notează vineri cotidianul francez Le Figaro.
El este noua imagine a Iranului în străinătate, chipul unei ţări izolate, care caută să iasă din izolare. Îmbrăcat într-un costum gri-închis, cămaşă fără guler şi o barbă scurtă îngrijită, Mohammad Javad Zarif este deţinătorul unui cumul de funcţii inedit pentru istoria Republicii Islamice: ministru al afacerilor externe, el este în acelaşi timp şi negociatorul-şef în discuţiile privind programul nuclear al Iranului, tratative care au fost reluate joi la Geneva.
Luna aceasta, în timpul primei părţi a negocierilor dintre Teheran şi Grupul 5+1 (SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie plus Germania), diplomatul de 53 de ani s-a făcut remarcat prin simţul dialogului şi prin perfecta cunoaştere a limbii engleze. O turnură la 180 de grade comparativ cu epoca Ahmadinejad, ceea ce oferă o breşă în zidul neîncrederii reciproce dintre Teheran şi Washington. 'Saeed Jalili (fostul negociator) era un om încăpăţânat, care ţinea monologuri moralizatorii şi făcea tot felul de referinţe religioase', explică un fost diplomat occidental.
Victoria din iunie o moderatului Hassan Rohani în alegerile prezidenţiale a fost cea care a dat startul acestei noi abordări, subliniază Le Figaro. Asfixiat de sancţiuni internaţionale - cauzate de reluarea, în 2005, a acţiunilor de îmbogăţire a uraniului, suspendate temporar pe vremea lui Khatami - Iranul a ajuns la o concluzie: încrâncenarea nu duce nicăieri. Pentru a ieşi din impas trebuie să inspiri încredere, să relaxezi dialogul cu Occidentul şi mai ales cu SUA, ţară inamică încă de pe vremea luării de ostatici în 1980, aminteşte cotidianul francez.
După părerea generală, Mohammad Javad Zarif este un om care stăpâneşte situaţia. 'El cunoaşte foarte bine SUA, unde a studiat şi muncit, dar şi pe toţi decidenţii americani, foşti şi actuali. În acelaşi timp, el dispune de încrederea ghidului spiritual suprem, ayatollahul Ali Khamenei', subliniază Azadeh Kian, specialist în problema Iranului.
Adept al reţelelor de socializare - Zarif are conturi pe Twitter şi Facebook - el a condus misiunea iraniană la Naţiunile Unite, în perioada 2002-2007, la New York, unde a făcut impresie bună celor cu care a intrat în contact: se spune că el este apropiat de Joe Biden, actualul vicepreşedinte al SUA. De altfel, între Zarif şi America este o relaţie care pleacă din adolescenţă. Fiu al unui comerciant de textile, el a debarcat în SUA în 1976, la 15 ani, unde a studiat relaţiile internaţionale la Universitatea din San Francisco.
Bun 'elev' pe pământ american, Mohammad Javad Zarif este de asemenea şi un produs sută la sută al regimului islamic. El nu strânge mâna femeilor şi nu consumă alcool. Antimonarhist, a susţinut în mod hotărât Revoluţia Islamică ce a survenit în ţara sa, înainte de a milita în favoarea unei epurări a fostului personal diplomatic, după ce mollahii au preluat puterea, în 1979.
Intitulate 'Domnule Ambasador', memoriile sale publicate recent în persană oferă detalii preţioase privind starea sa de spirit. 'Nu m-am integrat niciodată în societatea americană', scrie Zarif, înainte de a face câteva confidenţe despre soţia sa: 'La începutul căsătoriei noastre, soţia mea avea tendinţe revoluţionare foarte marcate (...) Nu aveam nici măcar televizor în casă, pentru ca ea era împotrivă. A trebuit să o înduplec o bună perioadă de timp înainte de a cumpăra un televizor la mâna a doua, pentru a vedea posturile de ştiri'.
Reperat foarte repede de noua putere iraniană, Zarif se alătură echipei consulare din San Francisco la vârsta de 19 ani. Acesta este începutul unei lungi cariere diplomatice, în cadrul căreia el s-a distins prin capacitatea sa de mediere. Una dintre primele sale misiuni datează din 1982, când este trimis la ambasada Iranului la Damasc pentru a colabora cu reprezentantul special al ONU în vederea eliberării ostaticilor americani din Liban. 'Cei opt ostatici au fost eliberaţi', aminteşte Mohammad Javad Zarif în cartea sa. Tot de atunci datează şi prima sa decepţie. În acea epocă, americanii au informat Iranul că 'în contextul alegerilor, ei nu-şi vor putea ţine promisiunea unui gest de deschidere reciprocă'.
Ani mai târziu, Mohammad Javad Zarif, va avea alte câteva tentative eşuate de apropiere cu SUA. Întâi în 2001, atunci când, după prăbuşirea regimului taliban în Afganistan, el a condus eforturile de cooperare cu Washingtonul, pentru a instala în loc guvernul lui Karzai. Drept răspuns, George W.Bush plasează Iranul pe 'axa Răului'. Peste un an a urmat o nouă dezamăgire cu propunerea 'Great Bargain' - care amesteca politica şi securitatea regională - la elaborarea căreia Zarif a participat şi care a fost ignorată ostentativ de Casa Albă.
De aici vine şi suspiciunea sa faţă de Occident. 'Atât timp cât americanii vor refuza să ne trateze de la egal la egal, încrederea va fi greu de restabilit', a declarat Mohammad Javad Zarif. Trebuia ca Barack Obama să fie ales în 2008 şi ca acesta să întindă o mână spre Teheran pentru ca o fereastră să se deschidă. Însă era deja prea târziu: Mahmoud Ahmadinejad a fost, între timp, înlăturat de la putere.
Aici este un alt obstacol care îl pândeşte pe 'Domnul Ambasador': presiunile din partea ultraconservatorilor iranieni, prea puţin înclinaţi spre concesii în relaţia cu Occidentul pe marginea programului nuclear. 'Dacă i s-ar lăsa suficient spaţiu de manevră, el are şanse să reuşească', subliniază pentru Le Figaro politologul iranian Davoud Hermidas Bavand.
Pentru moment, Zarif manifestă, din prudenţă, discreţie pe marginea negocierilor în curs. 'Abia am demarat un proces pentru a pune capăt unei crize de care nimeni nu are nevoie şi a deschide noi orizonturi. Acest lucru necesită curaj, însă un rezultat pozitiv ar fi în avantajul tuturor', a notat Zarif pe contul său Twitter.
