Misiunea NATO de poliţie aeriană din zona Baltică urmăreşte "zombi" ruşi în Estonia. Ce sunt aceştia

Misiunea NATO de poliţie aeriană din zona Baltică are în Estonia o Forţă militară de reacţie rapidă, care păzeşte graniţele de nord-est ale alianţei, unde avioanele ruseşti sondează în mod regulat limitele teritoriului NATO, informează un material publicat de BBC.

Într-o clădire aflată chiar lângă pista de aterizare a bazei aeriene Amari din Estonia, când într-o cameră un aviator îşi introduce capul pe uşă şi anunţă calm: "Zombie se îndreaptă spre nord de Kaliningrad", instantaneu, oamenii sunt în picioare şi se deplasează alături, în Sala de Operaţiuni, unde ecranele şi hărţile digitale marcate "NATO Secret" pâlpâie cu fluxuri de date primite.

Începând din aprilie, escadrila IX a RAF, formată din avioane de luptă Typhoon, a preluat conducerea misiunii de la escadrila Richthofen din Germania.

Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a forţat alianţa militară NATO să îşi concentreze eforturile asupra securizării graniţelor sale estice, pentru a descuraja Rusia să invadeze orice altă ţară, în special o ţară NATO, cum ar fi una dintre cele trei state baltice sau Polonia.

Cât despre termenul "Zombie", acesta este un termen de cod folosit pentru a desemna un avion rusesc care acţionează în mod suspect.

"Suspect" poate însemna de obicei oricare dintre urmatoarele cele trei lucruri, după cum explică Wing Cdr Scott Maccoll de la RAF Lossiemouth din Scoţia: "fie nu a depus un plan de zbor, fie nu face squawking [comunicare] sau, pur şi simplu, nu răspunde la controlul traficului aerian; uneori sunt toate trei".

Baza aeriană Amari din Estonia, unde se află baza Typhoon, a fost un sit al forţelor aeriene sovietice din timpul Războiului Rece, iar în pădurea din apropiere există încă un cimitir unde sunt îngropaţi piloţii sovietici alături de stabilizatoarele avioanelor lor vechi MiG-15 şi MiG-17.

Astăzi, misiunea acestor piloţi NATO este atât complicată, cât şi necruţătoare. Odată cu aderarea Finlandei la NATO, Marea Baltică este mărginită de şapte membri ai alianţei occidentale, care în curând vor fi opt când se va deschide calea pentru aderarea Suediei.

Dar Rusia are încă două puncte de sprijin strategic în Marea Baltică: al doilea oraş al său, Sankt Petersburg, la est, şi exclava sa Kaliningrad, fostul oraş prusac Konigsberg şi hinterlandul său, un loc care acum este plin de rachete şi alte echipamente militare.

Avioanele de luptă ruseşti Su-27 Flanker, avioanele de comandă şi control aeropurtate şi avioanele de marfă zboară continuu în sus şi în jos pe Marea Baltică între aceste două baze şi dincolo de ele, ţinând forţele aeriene ale NATO în permanenţă în alertă.

"Răspundem la orice alarmă ca şi cum ar fi vorba de ceva real. Aşa că alergăm la aeronavă, ne punem echipamentul, pornim motoarele, ne legăm, vorbim cu Turnul [de control], vorbim cu cei de la Operaţiuni prin staţii radio, obţinem autorizaţia, apoi rulăm şi ne ridicăm în aer cât de repede putem", spune unul dintre cei mai tineri piloţi de Typhoon, care cere să nu i se dea numele.

În interiorul hangarelor, un alt pilot se apropie de unul dintre Typhoon-uri. Acestea sunt înarmate şi "în stare de alertă", pregătite să se mobilizeze dacă este nevoie.

Comandantul de escadrilă Rich Leask arată spre o rachetă lungă şi elegantă fixată pe partea laterală a fuselajului.

"Acesta este Meteor. Este în serviciu operaţional din 2018. În partea din faţă are propriul cap radar, iar în spate are propria propulsie cu un Ramjet", spune el.

Deci, ce se întâmplă de fapt când piloţii se apropie de aceşti "zombi" ruşi? Probabil că nimeni nu vrea să înceapă să lanseze rachete şi să declanşeze cel de-al Treilea Război Mondial.

"Rolul nostru aici este de a proteja spaţiul aerian al NATO. Regulile noastre de angajare sunt secrete", răspunde comandantul de escadrilă Maccoll.

Un alt pilot este ceva mai deschis: "Nu ştim ce avion vom merge să interceptăm. Aşa că ne oprim lângă el, identificăm aeronava şi apoi primim alte ordine, alte seturi de misiuni de la Centrul de Operaţiuni şi răspundem la ceea ce ne spun ei să facem."

Aceşti piloţi RAF fac o mulţime de fotografii ale "Zombies", în timp ce se apropie de ei şi îi escortează pe lângă spaţiul aerian NATO.

"Am efectuat opt misiuni de interceptare. Toate acestea au fost împotriva aeronavelor ruseşti... Facem poliţie aeriană în zona baltică de câţiva ani, dar nu există nicio îndoială că invazia ilegală a Rusiei în Ucraina de anul trecut a schimbat dinamica aici", spune comandantul de escadrilă Maccoll.

Lucrurile s-au schimbat şi la sol, unde există o nouă urgenţă de a pune la punct suficiente forţe terestre pentru a descuraja orice viitoare incursiune rusă.

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, care a copilărit în Uniunea Sovietică, spune că nu are nicio îndoială că, dacă invazia preşedintelui Putin în Ucraina ar fi reuşit în cele din urmă, atunci ar fi doar o chestiune de timp până când acesta şi-ar îndrepta atenţia către statele baltice.

Ca parte a politicii NATO de "prezenţă avansată consolidată" în aceste state baltice şi în Polonia, există un grup de luptă multinaţional condus de britanici, cu baza la Tapa, în nordul Estoniei. Tancuri de luptă principale Challenger 2, sisteme de rachete cu lansare multiplă, elicoptere Wildcat şi Apache şi chiar o companie de legionari străini francezi, toate acestea sunt menite să acţioneze ca un factor de descurajare a oricăror mişcări ale Moscovei.

"Provocarea NATO aici, în ţările baltice, este de a descuraja Rusia fără a se ajunge la escaladare", spune generalul de brigadă Giles Harris, care comandă Operaţiunea Cabrit, contribuţia Marii Britanii în Estonia.

Cu toate acestea, cifrele sunt mici în comparaţie cu forţele uriaşe pe care Rusia le-ar putea aduna peste graniţă în vremuri normale. S-a recunoscut cu reticenţă că forţa de descurajare a NATO din Estonia ar acţiona în esenţă ca un "dispozitiv de tragere", declanşând întăriri rapide în timp ce forţele ruseşti avansează spre vest.

Dispune NATO de suficiente forţe?

"Grupurile de luptă [din ţările baltice] ar trebui să fie un factor de descurajare suficient. Dacă nu reuşesc, atunci suntem terminaţi. Dacă Rusia invadează, atunci mergem în est şi luptăm cu ei", spune generalul de brigadă Harris.