Premierul canadian afirmă că îl va aresta pe Netanyahu dacă acesta va vizita ţara, conform mandatului CPI

Prim-ministrul canadian Mark Carney a declarat într-un interviu publicat vineri că va respecta mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva prim-ministrului Benjamin Netanyahu şi că îl va aresta dacă acesta va călători în Canada, scrie Times of Israel.

Întrebat în cadrul unui interviu difuzat vineri pe Bloomberg Podcasts dacă ţara sa îl va aresta pe Netanyahu, Carney a răspuns categoric „da”, fără a da însă detalii.

Prim-ministrul canadian a mai spus că recunoaşterea statului palestinian a fost o prioritate pentru politicile sale, dar că nu este sfârşitul.

Prim-ministrul canadian Mark Carney a declarat într-un interviu publicat vineri că va respecta mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională împotriva prim-ministrului Benjamin Netanyahu şi că îl va aresta dacă acesta va călători în Canada.

„Sfârşitul este un stat palestinian liber şi viabil, care trăieşte alături de Statul Israel, în pace şi securitate”, a spus el.

Deşi politica canadiană din 1947 a fost aceea de a sprijini soluţia celor două state, Carney a explicat că decizia sa de a recunoaşte oficial un stat palestinian acum se datorează faptului că „acţiunile guvernului Netanyahu au fost concepute în mod explicit pentru a pune capăt oricărei posibilităţi de creare a unui stat palestinian, încălcând Carta ONU şi contrar politicii guvernului canadian de orice orientare politică din 1947”.

„Am făcut acest lucru deoarece perspectiva se îndepărta, în loc să o considerăm un fel de panaceu, un factor de schimbare, care să conducă fundamental şi imediat la rezultatul dorit de noi şi de alţii”, a spus el.

Recunoscând opoziţia SUA faţă de măsura luată de ţările din întreaga lume, Carney a susţinut că, în cele din urmă, „obiectivul comun este acelaşi”.

Sâmbătă, într-un interviu acordat publicaţiei canadiene The Globe and Mail, consilierul politic al lui Netanyahu, Ophir Falk, a criticat comentariile lui Carney, spunând că „sperase că, după ce Canada a aprobat Planul de pace în 20 de puncte al preşedintelui Trump [pentru Gaza], prim-ministrul Carney îşi va retrage politica de a calma terorismul şi de a trăda aliatul tradiţional al Canadei”.

Carney ar trebui „să-l primească în Canada pe prim-ministrul Netanyahu, liderul singurului stat evreiesc şi singura democraţie din Orientul Mijlociu”, a adăugat Falk.

Netanyahu şi fostul ministru al Apărării Yoav Gallant sunt acuzaţi de „răspundere penală” pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în timpul războiului dintre Israel şi Hamas în Gaza.

Pe lângă aceste mandate de arestare, emise în noiembrie anul trecut, CPI a emis mandate similare pentru liderii Hamas Yahya Sinwar, Mohammed Deif şi Ismail Haniyeh pentru atacul organizaţiei teroriste din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, în care aproximativ 1.200 de persoane, în majoritate civili, au fost ucise şi 251 au fost luate ostatici. Toţi trei au fost ucişi de Israel.

Ministerul Sănătăţii din Gaza, condus de Hamas, afirmă că peste 68.000 de persoane din Fâşie au fost ucise sau sunt presupuse moarte în războiul care a durat doi ani, deşi numărul victimelor nu poate fi verificat şi nu face diferenţa între civili şi combatanţi. Israelul afirma că a ucis peste 22.000 de combatanţi în luptă până în august şi alţi 1.600 de terorişti în interiorul Israelului în timpul atacului din 7 octombrie.

De săptămâna trecută este în vigoare un armistiţiu fragil, în timpul căruia Hamas a eliberat toţi ostaticii în viaţă pe care îi deţinea în schimbul a aproape 2.000 de prizonieri palestinieni, dintre care 250 condamnaţi la închisoare pe viaţă. Conform acordului, Hamas ar trebui să returneze şi toate cadavrele ostaticilor pe care le mai deţine, dar mai sunt încă 16, pe care organizaţia teroristă susţine că nu le poate găsi sau localiza.

Israelul respinge cu fermitate acuzaţiile formulate de CPI, insistând că toate acţiunile sale militare sunt în conformitate cu dreptul internaţional şi subliniind eforturile depuse pentru a evita victimele civile şi a facilita intrarea ajutorului internaţional.

Israelul contestă, de asemenea, competenţa instanţei în această chestiune, întrucât ţara nu este membră a instanţei.

În temeiul mandatelor, toate ţările semnatare ale Statutului de la Roma sunt obligate să îl aresteze pe Netanyahu dacă acesta ajunge pe teritoriul lor.

Belgia, Belize, Bolivia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Namibia, Ţările de Jos, Noua Zeelandă, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Africa de Sud, Spania şi Elveţia au declarat în mod explicit că vor respecta mandatele de arestare dacă Netanyahu va călători în ţările lor.

Alte ţări, printre care Ungaria, Argentina, Republica Cehă, România şi Polonia, au declarat că nu îl vor aresta pe Netanyahu. În acelaşi timp, Franţa şi Italia au declarat că consideră că acesta beneficiază de imunitate în calitate de lider al unui stat care nu este parte la Curte. Alte ţări, precum Regatul Unit şi Suedia, au indicat doar că ar putea efectua arestarea sau că vor lua o decizie dacă acest lucru va deveni relevant.

CPI nu dispune de metode de executare şi se bazează pe cooperarea ţărilor părţi pentru a executa mandatul.