Criză de încredere la Bruxelles: Comisia Europeană, acuzată că a ignorat avertismente privind o reţea de spionaj maghiară

Comisia Europeană se confruntă cu o criză de încredere tot mai gravă, în timp ce eurodeputaţii cer explicaţii cu privire la ceea ce ştia despre o presupusă reţea de spionaj maghiară care ar fi operat din ambasada ţării în Bruxelles, relatează POLITICO.

Parlamentarii europeni vor interoga Comisia miercuri în legătură cu acuzaţiile apărute în această lună, potrivit cărora ofiţeri de informaţii ai guvernului premierului ungar Viktor Orban ar fi încercat să recruteze funcţionari ai UE ca spioni între anii 2012 şi 2018.

Oficiali maghiari care lucrează în instituţiile UE au descris reţeaua drept un „secret deschis” în capitala Belgiei. Aşa-zisul caz de spionaj ridică întrebări cu privire la faptul dacă Oliver Varhelyi — care a condus ambasada în ultimii ani în care s-ar fi desfăşurat activitatea de spionaj — ar trebui să fie comisar european.

Comisia a confirmat că investighează intern acuzaţiile. Serviciile de informaţii ale Belgiei vor coopera cu investigaţia Comisiei, potrivit unei persoane familiarizate cu subiectul, care a vorbit sub condiţia anonimatului pentru a discuta detaliile anchetei. Unii eurodeputaţi spun că Varhelyi ar trebui să demisioneze dacă ancheta stabileşte că are legătură cu presupusa reţea de spionaj. O organizaţie neguvernamentală a declarat că Varhelyi ar trebui să demisioneze imediat.

Varhelyi i-a spus săptămâna trecută Ursulei von der Leyen că „nu era la curent” cu presupusele eforturi ale Ungariei de a recruta spioni la Bruxelles, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei.

Unii eurodeputaţi au declarat că au existat avertismente adresate Comisiei la momentul respectiv.

„Au existat deja semnale de alarmă înainte. Comisia trebuie acum să-şi facă treaba cu adevărat, să investigheze, şi apoi, cred că solicitarea demisiei şi înlăturarea lui Varhelyi — dacă acest lucru devine evident în urma anchetei — reprezintă următorul pas logic”, a spus copreşedinta Verzilor, Terry Reintke.

Dacă Comisia era la curent cu presupusul spionaj maghiar, se ridică şi întrebarea ce măsuri, dacă au existat, a luat la momentul respectiv.

„Există indicii că persoane care au fost abordate de maghiari în cadrul Comisiei au semnalat acest lucru serviciilor Comisiei. Şi nu s-a întâmplat niciodată nimic”, a spus eurodeputatul verzilor Daniel Freund.

El a adăugat că este vorba despre informaţii pe care le-a „auzit indirect”.

Protejarea personalului

Comisia nu a răspuns unei solicitări de comentarii privind acuzaţiile. Un purtător de cuvânt al Comisiei a spus anterior că instituţia „ia astfel de acuzaţii în serios, din cauza implicaţiilor pentru securitatea şi integritatea operaţiunilor Comisiei. Suntem angajaţi să protejăm personalul, informaţiile şi reţelele Comisiei de colectarea ilicită de informaţii.”

Freund este unul dintre mai mulţi eurodeputaţi din diverse grupuri — inclusiv Socialiştii şi Democraţii (S&D) şi centriştii din Renew — care cer, de asemenea, o anchetă politică realizată de o comisie a Parlamentului European privind acuzaţiile de spionaj maghiar în instituţiile UE. Aceasta ar solicita, de asemenea, explicaţii din partea oficialilor de rang înalt ai Comisiei cu privire la posibile avertismente primite de la angajaţi în urmă cu un deceniu.

Preşedinta S&D, Iratxe Garcia, a declarat că grupul susţine căutarea „unui instrument pentru a realiza responsabilizarea, o urmărire a acestei chestiuni a spionajului.”

Totuşi, Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, s-ar opune unei comisii de anchetă politică, a declarat purtătorul de cuvânt al acestuia, Daniel Köster, ceea ce face ca un astfel de instrument să fie puţin probabil de folosit. Pentru aprobare, iniţiativa ar necesita sprijinul PPE, cel mai mare grup politic.

Elio Di Rupo, prim-ministru al Belgiei în momentul în care presupusul spionaj ar fi început, a declarat că nu a auzit de aceste acuzaţii la acea vreme.

„Nu exista niciun semn, la momentul respectiv, despre ceea ce discutăm acum. Absolut nimic”, a spus el.

Criticile nu vin doar din partea parlamentarilor. Von der Leyen se află şi ea sub presiunea societăţii civile să-l demită pe Varhelyi.

ONG-ul The Good Lobby Profs a susţinut că noile dezvăluiri din această săptămână — inclusiv confirmarea de către fostul şef al serviciilor de informaţii maghiare a existenţei reţelei de spionaj — „întăresc semnificativ credibilitatea afirmaţiilor anterioare” şi justifică demisia lui Varhelyi.

Ce ştia Comisia?

Mai multe persoane care au lucrat cu Varhelyi la Bruxelles au declarat că era un fapt cunoscut în oraş că o reţea de spionaj opera din reprezentanţa permanentă. Toţi au primit anonimat pentru a putea vorbi deschis despre subiectul sensibil.

Una dintre aceste persoane a spus că a fost abordată de un angajat al reprezentanţei permanente pentru a deveni spion, iar colegii săi au semnalat incidentul superiorilor din instituţiile UE — ceea ce ridică întrebări cu privire la cât de mult ar fi putut şti Comisia la momentul respectiv.

„Există două opţiuni. Fie Comisia Europeană nu ştia şi a aflat [despre reţeaua de spionaj] din articole. Dacă este aşa, este un dezastru. Cealaltă este că ştiau şi nu au acţionat. Întrebarea reală este de ce au lăsat această reţea de spionaj să funcţioneze fără niciun control? Din nou, există două opţiuni. Ştiau, dar nu aveau măsuri pentru a reacţiona împotriva ei. Sau ştiau, dar au considerat-o atât de amatoricească încât au crezut că o pot gestiona”, a spus oficialul.

Rivalul politic al lui Orban, Peter Magyar, care a lucrat şi el la reprezentanţa permanentă a Ungariei sub conducerea lui Varhelyi, l-a acuzat săptămâna trecută că a ascuns informaţii despre perioada în care a fost ambasador.

„În opinia mea, Oliver Varhelyi, actualul comisar european şi fost ambasador al UE (şi fostul meu şef), nu a spus tot adevărul când a negat acest lucru în timpul anchetei oficiale de zilele trecute”, a scris Magyar într-o postare pe Facebook.

„Era un fapt cunoscut la ambasada UE din Bruxelles că, în perioada ministeriatului lui Janos Lazar, între 2015 şi 2018, persoane din serviciile secrete au fost trimise la Bruxelles”, a continuat el.

Ministrul guvernului ungar Lazar, care a supravegheat serviciile de informaţii maghiare în perioada în care Varhelyi era ambasador, a spus săptămâna trecută că, deşi nu îşi aminteşte „detaliile exacte, datoria mea este să-mi protejez ţara”, adăugând: „Dacă serviciile de informaţii maghiare au mers la Bruxelles... i-aş onora, nu i-aş pedepsi.”

Istoric

Acuzaţiile de spionaj ridică, de asemenea, întrebarea de ce von der Leyen a dorit să-l păstreze pe Varhelyi în funcţie. Mai multe persoane care cunosc sprijinul ei pentru acesta spun că preşedinta a intervenit pentru a pune presiune pe eurodeputaţi să-l accepte drept comisar în 2024, după ce el a fost nevoit să răspundă unei noi serii de întrebări scrise din partea parlamentarilor care au rămas neconvinşi.

„Rolul preşedintelui (ales) este în procesul de propunere a candidaţilor din partea statelor membre, de acordare a listei cu Consiliul şi de prezentare a întregului colegiu [al comisarilor]. După aceea, totul este în mâinile Parlamentului European”, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Varhelyi este în prezent comisar pentru sănătate. În primul mandat al Ursulei von der Leyen, el a fost responsabil de extinderea UE.

„Când a fost anunţată renumirea lui Varhelyi, mă aşteptam la mai multă ezitare din partea Ursulei von der Leyen, având în vedere istoricul lui”, a spus Katalin Cseh, parlamentară maghiară şi fostă eurodeputată Renew, care a afirmat că acest lucru a provocat „jenă şi umilinţă pentru întreaga Comisie.”

„Am fost puţin surprinsă că, în timpul procesului său de nominalizare, aceste preocupări etice serioase nu au fost menţionate mai mult”, a adăugat Cseh.