Ministrul Marga: Nu există diferenţe între limba moldovenească şi limba română

Nu există diferenţe între limba moldovenească şi limba română, a precizat, joi, ministrul de externe, Andrei Marga, referindu-se la o decizie a Radei de la Kiev, care face distincţie între cele două.

”Este vorba de o primă lectură a unui proiect de lege, iar întrebarea este dacă distincţia dintre limba română şi limba moldovenească preluată în acest proiect de lege este validă. Trebuie să spunem câteva lucruri. Unu, nu există diferenţe între limba moldovenească şi limba română încât este rezonabil, ca din punct de vedere românesc, să spunem simplu că există o limbă română care e vorbită în diferite provincii, sigur, cu accente dialectale, dar aceasta este o altă problemă. România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti, distinctă de limba română”, a precizat Andrei Marga.

Ministrul de externe a subliniat faptul că această poziţie a României este ”în deplin acord cu punctul de vedere exprimat de comunitatea academică din Republica Moldova, care a spus mereu că e vorba de aceeaşi limbă, de limba română”.

Pe de altă parte, această distincţie făcută între limba română şi cea moldovenească este ”şi în atenţia Înaltului Comisar pentru Minorităţi al OSCE, domnul Vollebaeck în atenţia Consiliului Europei, în competenţa directă a cărora intră şi tratarea acestor probleme, şi acestea au formulat o serie de recomandări în acest sens”, a mai precizat Marga.

Rada de la Kiev a aprobat, marţi, în primă lectură un proiect de lege care prevede că limba ucraineană este singura limbă de stat, dar garantează utilizarea limbilor regionale, printre care limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară.

Referitor la declaraţia purtătorului de cuvânt al MAE ucrainean, potrivit căruia România acordă cetăţenie în masă locuitorilor din Ucraina, Marga a precizat că nu prea să polemizeze cu el, întrucât acesta ”îşi exercită probabil mandatul”.

Ministrul a precizat că România ”nu a acordat cetăţenie în masă şi nici cetăţenie pe criterii etnice. Ceea ce aici s-a făcut ţine de o politică mai largă de recunoaştere a unei cetăţenii care a existat, de redobândire a cetăţeniei. Aceasta este o preocupare care nu e doar a României, ci şi a altor ţări”. Marga a adăugat că ”procedura de acordare a cetăţeniei nu este în România diferită de procedura care se practică în alte state”. În plus, redobândirea cetăţeniei ”nu înseamnă dobândirea automată a unui paşaport”.