Ministrul Finanţelor din Moldova: Este posibil ca BNM să cedeze o parte din valorile mobiliare unui investitor străin

Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu a declarat, recent, într-un interviu, că există probabilitatea ca Banca Naţională a Moldovei (BNM), deţinătoare a valorilor mobiliare emise de Ministerul Finanţelor (MF) pentru a converti în datorie internă de stat garanţiile emise de Guvern în noiembrie 2014 şi martie 2015 (13,2 miliarde lei), să cedeze o parte din titluri (până la 40%) unui investitor potenţial străin.

De remarcat ar fi faptul că Legea nr. 235/2016, de convertire în datorie de stat internă a garanţiilor, asumată de către Guvernul Filip a fost una cu abateri, încercându-se legalizarea deciziilor ilegale ale guvernelor anterioare de alocare a creditelor de urgenţă de la BNM către trei bănci implicate în fraudele bancare, cunoscându-se din start despre incapacitatea rambursării acestor mijloace şi utilizarea lor în alte scopuri decât cele declarate – compensarea depozitelor persoanelor fizice, se arată într-un comunicat al agenţiei de presă IPN.

Deşi, prin efortul comun al societăţii civile, mediului de experţi şi partenerilor de dezvoltare, acest proiect de lege, votat în prima lectură, a fost blocat, iar în februarie 2017, retras din agenda parlamentară, în prezent, în Republica Moldova se menţine riscul legalizării, prin diferite metode, a unor capitaluri de provenienţă dubioasă. Astfel, declaraţiile ministrului Finanţelor cu privire la o eventuală cedare de către BNM a unei părţi din datoria internă, urmare a convertirii garanţiilor în favoarea unui potenţial investitor, ar trebui examinată cu mare atenţie şi prudenţă, întrucât ar putea fi una dintre modalităţile de legalizare a unor fonduri fraudate anterior în Republica Moldova.

Legea de convertire în datorie de stat internă a garanţiilor admite o cedare de până la 40 la sută din valorile mobiliare de stat către un posibil investitor, însă în acest caz, motivaţia ar putea fi determinată de dorinţa legalizării unor mijloace de origine dubioasă. Astfel, dacă nu s-a reuşit anterior printr-o lege specială de legalizare a capitalului, acum s-ar putea recurge la alte metode împachetate economic, făcându-se referinţă la independenţa BNM, care poate lua o astfel de decizie.

Notabil este faptul că tranzacţiile cu investitorii în valori mobiliare de stat sunt considerate secrete, informaţiile despre investitori nefiind accesibile nici publicului, nici mai multor instituţii ale statului. Valoarea tranzacţiei, 40% dintre cele 13,2 miliarde lei, s-ar cifra la 5,2 miliarde lei, o sumă care constituie circa un sfert din datoria internă a Republicii Moldova. Astfel, este evidentă vulnerabilitatea statului şi, respectiv a Ministerului Finanţelor, faţă de un atare investitor, notează sursa citată.

Mai mult decât atât, o eventuală cedare din portofoliul Băncii Naţionale a valorilor mobiliare unui investitor dubios, contra unor sume exorbitante şi de origine neclară, ar putea avea un impact negativ asupra câtorva elemente de bază ale securităţii Republicii Moldova: ar compromite combaterea spălării banilor; ar reduce eficienţa Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale nou create, responsabilă de recuperarea mijloacelor fraudate; ar limita şi constrânge activitatea companiilor implicate în investigarea fraudelor bancare.

În interviul ministrului Armaşu se face referinţă la faptul că valorile de stat vor fi deservite şi răscumpărate din mijloace non-fiscale. Totuşi, organizaţia non-guvernamentală Transparency Internaţional (TI) Moldova îşi exprima, încă la 12 decembrie 2016, îngrijorarea privind cedarea valorilor mobiliare de stat, considerând acest lucru drept o nouă tentativă de legalizare a mijloacelor de origine dubioasă, iar caracterul secret al informaţiilor despre tranzacţiile cu investitorii în valori mobiliare de stat putând duce la generarea unor eventuale abuzuri.

În acest context, TI-Moldova a solicitat Băncii Naţionale şi Ministerului Finanţelor, să nu permite legalizarea capitalurilor obţinute ilegal, sub acoperirea unor legi adoptate cu abateri de la prevederile constituţionale de guvernele Leancă, Gaburici şi Filip. Totodată, ONG-ul solicită partenerilor de dezvoltare să ia atitudine faţă de intenţiile guvernanţilor de a pune valorile mobiliare de stat la dispoziţia unor potenţiali investitori cu mijloace de origine frauduloasă, care ar putea intra ulterior în posesia proprietăţilor publice.

Amintim că în decembrie 2016, un grup de deputaţi în frunte cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, au venit cu o iniţiativă legislativă privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, cunoscută sub denumirea „amnistia capitalurilor obţinute ilegal”. Reprezentanţii societăţii civile au condamnat iniţiativa de adoptare a acestei legi, considerând că aceasta ar legaliza banii obţinuţi fraudulos şi ar compromite lupta anticorupţie în Republica Moldova. Tot atunci şi expertiza anticorupţie efectuată de către Centrul Naţional Anticorupţie a constatat că liberalizarea capitalului „devine echivalent cu conceptul legalizării capitalului din afara circuitului legal, apropiindu-se de un concept al spălării banilor de provenienţă infracţională”. Astfel, această intenţie de legalizare a unor fonduri de provenienţă dubioasă a eşuat.