Ministrul de finanţe german prezintă un 'Master Plan' pentru euro (Spiegel)
alte articole
Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, este hotărât să pună capăt crizei monedei euro odată pentru totdeauna. Duminică, 14 octombrie, el a exclus efectiv ideea unui faliment al Greciei, iar în prezent propune o reformă în profunzime pentru stabilizarea uniunii monetare, în cadrul căreia Bruxellesul ar primi atribuţii cu mult mai mari asupra bugetelor naţionale, comentează Der Spiegel.
Wolfgang Schäuble ştie că liniştea de pe pieţe din ultimele săptămâni a fost înşelătoare şi că o nouă criză a euro ar putea izbucni în curând. La urma urmei, dubiile cu privire la faptul că Grecia va putea rămâne în uniunea monetară pe termen lung au rămas. În cazul în care aceasta declanşează o reacţie în lanţ, proiectul euro s-ar putea prăbuşi integral. În plus, dorinţa multor state ale zonei euro de a elimina defectele de proiectare ale monedei comune pare să se diminueze.
Ministrul de finanţe german, un susţinător pasionat al ideii de integrare europeană mai profundă, a declarat în acest context că doreşte să se concentreze pe un număr mic de reforme cu bătaie lungă:
Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare să devină la fel de puternic cum este comisarul pentru concurenţă. În prezent, comisarul pentru concurenţă are dreptul de a lua decizii în mod independent, fără a fi nevoie de acordul altor comisari. Dacă comisarul pentru afaceri economice şi monetare ar fi cu adevărat independent atunci când ar fi vorba de luarea deciziilor, poziţia acestui titular va fi depolitizată, ceea ce ar permite comisarului respectiv să ia decizii pe baza conţinutului, mai degrabă decât a intereselor.
În scopul de a consolida poziţia comisarului pentru afaceri economice şi monetare, statele membre ar trebui să cedeze o parte din suveranitatea lor în ceea ce priveşte bugetul Bruxellesului. Sub auspiciile propunerii lui Schäuble, comisarul pentru afaceri economice şi monetare, a cărui poziţie a devenit între timp una dintre cele mai puternice din UE, va deţine dreptul de veto asupra bugetelor naţionale. Procedura ar putea arăta astfel: dacă un membru al zonei euro trimite propunerea sa de buget la Bruxelles, iar comisarul crede că deficitul din propunere este prea mare, atunci Parlamentul ţării va fi solicitat să pregătească un nou proiect de buget. Şi chiar dacă statele membre ar păstra puterea de a decide care venituri să crească şi ce reduceri să fie operate, modificarea propusă reprezintă în continuare o îmbunătăţire faţă de status quo. În conformitate cu normele actuale, puterea Comisiei Europene se limitează la a face recomandări statelor membre privind îmbunătăţire a bugetelor.
O legitimare mai democratică a politicilor europene, prin includerea participării Parlamentului European într-o etapă cu mult mai incipientă în toate procesele importante. Organismul european care reprezintă cetăţenii ar fi, de asemenea, modificat astfel încât voturile să fie acordate doar europarlamentarilor din ţările direct afectate de propunerile considerate. Spre exemplu, pentru deciziile referitoare la zona euro, se vor întâlni să voteze doar europarlamentarii din cele 17 state membre ale zonei euro - nu şi europarlamentarii din toate cele 27 de state membre UE. Deşi criticii vor susţine că această propunere cimentează în cele din urmă ideea unei Europe cu două viteze, avantajul său este că ar consolida democraţia fără a face procesele decizionale, deja foarte greu de înţeles, şi mai complicate.
În principiu, comentează Der Spiegel, nu este nimic nou în ideile formulate de Schäuble. Ce este nou, însă, subliniază publicaţia germană, este faptul că unul dintre cei mai influenţi politicieni din Europa a ales nişte măsuri concrete dintr-o serie de sugestii de reformă complexe pentru zona euro şi le-a unit într-un pachet de reforme propriu.
Şansele de succes ale planului Schäuble sunt bune şi pentru că ministrul de finanţe german le-a prezentat deja şi altor membrii ai zonei euro înainte de a le face publice. Cei patru lideri ai instituţiilor europene importante, cărora le revine în prezent elaborarea unor propuneri de reformare a uniunii monetare - Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi - au fost de asemenea informaţi cu privire la plan.
Propunerile lui Schäuble pot începe să joace un rol încă de la summitul UE din această săptămână de la Bruxelles, prevăzut pentru zilele de joi şi vineri. Cu toate acestea, punerea lor în aplicare ar necesita modificări ale tratatelor europene - proces pe care, de altfel, ministrul de finanţe şi-ar dori să-l vadă demarat cât mai curând posibil.
Schäuble şi-ar dori, de asemenea, convocarea unei convenţii UE până la sfârşitul anului, în care membri ai Parlamentelor naţionale şi ai PE să lucreze la un proiect care ar trebui apoi să fie ratificat de cele 27 de state membre. Chiar dacă procesul ar continua în cele mai optime condiţii, ar mai dura probabil un an şi jumătate înainte ca modificările să devină lege. Cu toate acestea, este mult mai realist ca modificările să intre în vigoare la începutul lui 2015 cel mai devreme.
