Ministerul Economiei prezintă o radiografie a comerţului exterior al României şi strategia de viitor

Ministrul Economiei Varujan Vosganian, secretarul de stat care coordonează Departamentul pentru Comerţ Exterior, Manuel Donescu şi secretarul de stat Bogdan Badea au participat joi la o conferinţă de presă în cadrul căreia s-a discutat despre situaţia comerţului exterior al României şi strategia de viitor în acest domeniu.

”Sunt bucuros să constat că exporturile pe acest an au constituit unul dintre piloni creşterii economice şi că, dacă organismele financiare internaţionale au reevaluat prognoza pentru acest an în ce priveşte creşterea PIB, aceasta se datorează în mare măsură comerţului exterior”, au fost primele cuvinte ale lui Varujan Vosganian.

Raportul ministrului Economiei privind comerţului exterior

”În întâlnirea pe care am avut-o ieri cu reprezentanţii FMI am prezentat evoluţia pe ultimele 5 luni a sectoarelor pe care ministerul nostru le are în răspundere directă, anume industria şi exporturile. Ambele au creşteri foarte bune. Dacă agricultura va avea o recoltă bună în acest an vor putea toate trei să ducă la o creştere a PIB de 2,2 – 2,5%, ceea ce va reînsemna practic reintrarea României într-un ciclu pozitiv de creştere economică.

Exporturile româneşti contribuie şi la cea de-a doua componentă necesară economiei româneşti pentru a intra cu adevărat într-o fază stabilă de ciclu pozitiv – anume stabilitatea. Deficitul comercial al României pe primele 5 luni ale anului a fost de 2,2 miliarde de euro, ceea ce este cu 1,5 miliarde de euro mai puţin decât anul trecut.

Mai mult decât atât prognoza până la sfârşitul anului arată că deficitul comercial nu v-a depăşi 5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă de fapt că el v-a coborî la un nivel de până la 4% din PIB. Dacă socotim cu momentul începerii crizei când deficitul comercial al României era la nivele mult peste 10% este după părerea mea o evoluţie remarcabilă, cu atât mai mult cu cât cât ea se datorează în mare măsură nu atât reducerii importurilor, cât creşterii extraordinare a exporturilor în ultimii ani.

Un alt element important este că pe ansamblul economiei româneşti, poziţia externă, contul curent prezintă pentru prima oară după foarte mulţi ani un excedent. Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat pe primele 5 luni ale anului un excedent de 314 milioane de euro. Faţă de deficitele uriaşe pe care le avea România în ceea ce priveşte contul curent, acest uşor excedent arată că, împreună cu deficitul bugetar sub 2%, împreună cu reducerea uşoară a datoriei publice ca procent în PIB, România dă semne de stabilitate pe care guvernarea este datoare să le menţină. Iar garanţia stabilităţii constă şi în dezvoltarea exporturilor şi a industriei. Este ceea ce ministerul nostru face.

Un alt element pozitiv este creşterea relaţie mai mare a exporturilor către zona non-euro faţă de zona euro. Dacă în primele 5 luni ale anului exporturile au crescut cu 5,7%, livrările către ţările membre ale UE înregistrează o creştere de 4,7%, în timp ce exporturile în zona extracomunitară au înregistrat o creştere de 8,2%. Avem creşteri foarte importante în ceea ce priveşte ritmul exporturilor, nu doar cu ţări cu care referenţialul este redus cum ar fi Libanul, Mexicul, Azerbaidjanul sau Tailanda.

Am fost zilele trecute în Mexic. A fost prima vizită din acest secol al unui ministru al Economiei în Mexic. În ultimii 3 ani volumul comerţului nostru exterior cu Mexicul a crescut de 4 ori. Acesta a fost şi motivul pentru care am ales Mexicul ca prioritatea numărul unu, dacă se poate spune aşa, în lumea latino-americană. Dar am înregistrat creşteri foarte mari ale exporturilor în ultimul an cu ţări unde referenţialul este consistent, cum ar fi Marea Britanie – 36%, Rusia – 33%, Brazilia – 25%, China – 17% , Canada – 19%.

România are un excedent comercial cu ţări care sunt modele în ceea ce priveşte competitivitatea economică. Am să vă dau câtva exemple de astfel de ţări: Marea Britanie – avem un sold de 250 de milioane de euro, în creştere faţă de 2012, de la 90 de milioane de euro. Deci România exportă în Marea Britanie cu 250 de milioane de euro mai mult decât importă din Marea Britanie. Exportăm în Norvegia cu 94 de milioane de euro mai mult decât importăm. Cu SUA, avem de asemenea un excedent comercial de 62 de milioane de euro, în creştere de 6 ori faţă de 2012. De asemenea, cu Suedia şi Australia avem excedente comercial. În general avem excedente comerciale cu 40 de ţări ale lumii”, a susţinut ministrul Economiei Varujan Vosganian.

Ce exportă România

În legătură cu exporturile româneşti, a existat o prejudecată potrivit căreia România exportă mai ales materii prime. Structura exporturilor României este axată în principal pe produse manufacturate – 76% din exporturile româneşti sunt produse manufacturate. Cea mai mare pondere este aceea a industriei constructoare de maşini – automobile, component şi piese auto, echipamente electronice şi echipamente de transport – 43% din totalul exporturilor. Restul industriilor – manufacturate, metalurgie, industrie uşoară şi altele circa 34%. În total produse care nu sunt materii prime au o pondere de 85% din exporturile noastre.

Mai exportăm produse agroalimentare, combustibili. Aşadar structura exporturilor s-a modificat radical. Dacă acum un deceniu ponderea cea mai mare revenea industriei uşoare – confecţii, pielărie, încălţăminte, acum ponderea cea mai mare revine industriei constructoare de maşini. Iată că în 10 ani s-a produs o mutare importantă în structura exporturilor româneşti. Ca orientare geografică avem o uşoară scădere a ponderii UE de la 71% în 2012, la 70,5% în 2013.

Vosganian a ţinut să prezinte o analiză a comerţului cu Rusia: ”Importăm din Rusia de 400 de milioane de dolari, exportăm de 1,4 miliarde de dolari, ceea ce arată că ascendentul produselor româneşti asupra pieţei ruseşti este foarte ridicat şi există posibilităţi uriaşe de a promova exporturile acolo. La ruşi exportăm de la componente auto şi echipamente electronice: părţi şi accesorii de autovehicule, motoare cu piston, medicamente, panouri de particule şi panouri similare din lemn, anvelope pneumatice, pompe cu aer, încălzitoare de apă, produse laminate, echipamente electrice, alte articole din cauciuc vulcanizat, cereale şi hârtie. Şi importăm gaze”.

România şi-a intensificat activitatea în organismele internaţionale, inclusiv în Comisia Europeană. Unul dintre succesele înregistrate este acela că România a fost acceptată luna trecută în grupul select numit CARS 2020, grup coordonat de comisarul pentru Industrie Antonio Tajani şi care include reprezentanţi la nivel de ministru din 9 state membre UE cele mai mari producătoare de automobile.

”Nu ştiu din ce motive România nu era parte a acestui comitet. Am făcut o solicitare, am argumentat –argumentaţia mea a avut în vedere cel 150.000 de oameni implicaţi în industria de automobile, ponderea industriei automobilelor în exporturi şi argumentul că România este una dintre foarte puţinele ţări din emisfera nordică în care producţia de automobile a crescut în perioada crizei”, a adăugat Vosganian.

O nouă strategie privind reorientarea comerţului exterior către state ne-membre UE

Manuel Donescu a făcut o informare cu privire la ultima măsură luată zilele trecute, după consultarea Ministerului Afacerilor Externe, în legătură cu susţinerea instituţională a obiectivul privind reorientare comerţului exterior al României către ţări ne-membre UE.

”Avem în clipa de faţă 83 de reprezentanţi în străinătate, zone întregi de pe glob sunt neacoperite. În Africa de exemplu avem decât în nordul Africii şi la Cape Town, în Asia de Sud-Est, Australia, Noua Zeelandă, deşi sunt ţări foarte importante, Indonezia, Vietnamul, Tailanda, Cambodgia. Nu avem decât un singur ataşat la Singapore. În America de Nord şi Latină nu avem atâţia reprezentanţi comerciali cât are Franţa în România. Din aceste motive, încercăm, în contextual actual de strategie bugetară în care e dificil să mărim numărul personalului să mărim reţeaua cu ajutorul camerelor de comerţ. Am avut un protocol şi am avut o discuţie cu ministrul de Externe să antrenăm consulii onorifici ai României care activează în străinătate şi dintre care majoritatea sunt oameni de afaceri influenţi în zonele lor şi care să ne ajute în dezvoltarea reţelei externe”, a precizat Varujan Vosganian.

În continuare Manuel Donescu a prezentat strategia de susţinere şi promovare a exportului:

”Strategia de susţinere şi promovare a exportului include o serie de măsuri. Avem măsuri pe termen scurt. Având în vedere acest număr al birourilor de promovare comercial-economică, 83, pe care îl apreciem insuficient, intenţionăm pe termen scurt o relocare a unor birouri de promovare comercial-economică din zone din UE. Nu neapărat din zona statelor care constituie principalii noştri parteneri comerciali. Acolo ne propunem să dezvoltăm, să întărim susţinerea pe care o oferim, susţinerea instituţională şi să încercăm să încurajăm companiile, să le susţinem pentru accesarea unor pieţe emergente.

Având în vedere conjunctura internaţională, având în vedere strategia dezvoltată la nivelul UE de a încuraja companiile din UE, de a le sprijini în creşterea ponderii schimburilor comerciale în străinătate. În acest sens avem în vedere relocarea unor posturi, vă dau câteva exemple, de la Dublin, Lisabona, Copenhaga. Ne referim la o închidere temporară a acestor birouri de promovare, urmând ca ulterior, pe măsura obţinerii unor noi resurse să le redeschidem. Damasc, Tripoli, de exemplu, având în vedere situaţia de securitate care nu permite în acest moment dezvoltarea relaţiilor economice aşa cum ne-am dori. Sau relocarea unui post de la Beijing, unde avem trei consilieri economici, dorim să trimitem unul dintre aceştia în Hong Kong.

În ceea ce priveşte deschiderea birourilor, ne referim aici la piaţa Rusiei, foarte importantă, domnul ministru a punctat această creştere pe timp de 5 luni din acest an de 33% a exporturilor româneşti. Dorim să susţinem prin deschiderea unui birou la Sankt Petersburg.

Doresc să vă reamintesc aici că în 2010 dintr-o măsură pe care noi o considerăm nesăbuită, din 130 de birouri de promovare comercial-economică au fost închise 50 într-o perioadă de criză, pe care noi o apreciem diametral opus. (măsură luată de Adrian Videanu - n.r.) În situaţii de criză trebuie să investeşti mai mult în promovare, trebuie să susţii companiile să acceseze pieţe externe, să susţii internaţionalizarea firmelor pentru a deveni mai competitive. Devenind mai competitive pe pieţele externe creştem exporturile, reducem deficitul şi în acelaşi timp creştem şi competitivitatea companiilor pe plan intern.

Alte birouri pe care dorim să le deschidem, zona Irakului, de asemenea ţările arabe – ne gândim la Qatar, o zonă deosebită din punct de vedere al atragerilor de investiţii străine. Iar în zona ASEN-ului din păcate am rămas doar cu Singapore, dorim să dezvoltăm acum, vrem să redeschidem în Jakarta, o zonă extreme de importantă şi de asemenea în Vietnam. Sunt posturi pe care noi le-am avut şi am avut schimburi deosebite şi nu mă refer aici la schimburile comerciale, ci la cooperarea economică. De asemenea în Africa, avem doar în nordul Africii şi Africa de Sud. Ne gândim aici să deschidem în Kenya şi în Senegal.

Numărul mic de reprezentanţe este o situaţie care în timp ar trebui regândită mai ales în condiţiile care într-o bună zi noi vom avea şi investitori români în străinătate, nu vom exporta doar mărfuri în străinătate. Practic noi în acest moment nu mai avem în planul ministrului niciun fel de expertiză pe studiul pieţelor internaţionale, pe promovarea investiţiilor româneşti, pe portaluri. Nu mai există nicio structură de atragere a investiţiilor în România, deci este un impas instituţional pe care trebuie să-l depăşim”, a afirmat secretarul de stat Manuel Donescu.

Pentru a recapitula, România va deschide opt birouri de promovare comercială şi economică, în Rusia, la Sankt Petersburg, Irak, Qatar, la Doha, Vietnam, la Hanoi, Indonezia, la Jakarta, Senegal, la Dakar, Kenya, la Nairobi şi Hong Kong. Potrivit ministrului, vor fi închise temporar birourile de promovare economică din Dublin, Copenhaga, Lisabona, Tripoli şi Damasc, iar unul dintre cei trei consilieri economici ai României de la Beijing va fi trimis în Hong Kong.