Mining Watch România: Deva Gold a lansat construcţii neautorizate la mina de aur din Certej

Platforma minieră de la Certej.
Platforma minieră de la Certej. (captură.)

Mining Watch România (MWR) a denunţat joi începerea construcţiilor neautorizate de către Deva Gold, subsidiară a companiei canadiene Eldorado Gold, la mina de aur de la Certej, reiese dintr-un comunicat MWR.

”S.C. Deva Gold SA, companie deţinută de Eldorado Gold (80%) şi Minvest Deva (mai puţin de 20%) a început activităţile de construire şi amenajare aferente proiectului cu cianuri Certej din comuna hunedoreană. La momentul actual numeroase utilaje lucrează în zona carierei Coranda”, s-a notat în comunicatul MWR.

MRW arată că Deva Gold construieşte deja prima platformă industrială fără autorizaţie, în timp ce alte amenajări au fost deja terminate sau sunt în fază avansată.

Rapoartele mai arată că primele dovezi ale începerii construcţiilor au apărut încă din luna septembrie, însă autoritatea responsabilă de sancţionarea şi sistarea lucrărilor, Inspectoratul de Stat în Construcţii, nu s-a sesizat până acum.

Ca urmare, Mining Watch Right a trimis pe 15 octombrie o înştiinţare formală către Inspectoratul de Stat în Construcţii, semnalând numeroasele ilegalităţi implicate în proiectul minier de la Certej.

De asemenea, lucrările efectuate la mina de suprafaţă cu cianuri de la Certej sunt însoţite şi alte ilegalităţile tipice activităţilor de construcţie din România, care par să fie efectuate cu aprobarea neoficială a primăriei locale.

”Lucrările sunt comandate de Deva Gold către firma deveană Acomin. Obiectivele nu au afişate panouri informative privind tipul şi obiectul şantierului. Lucrările nu sunt autorizate de primărie, deşi declaraţiile primarului Petru Câmpian din 2 octombrie, afirmau contrariul. Reiese cu certitudine că acesta era la curent cu lucrările ce se derulau, dar nu a luat măsurile legale privind şantierele neautorizate”, a notat MRW.

”Mina de suprafaţă cu cianuri de la Certej a demarat fără a ţine cont de avize de mediu, de garanţii financiare în caz de accident şi fără a angaja efective notabile de localnici. Mai mult, o cincime din proiectul minier se suprapune cu o zonă protejată, sit Natura 2000, incompatibilă cu proiecte industriale ce implică iazuri de decantare sau cariere de suprafaţă. Studiul de impact în urma căruia compania a primit aviz de mediu este realizat sumar şi tratează superficial numeroase aspecte tehnice fără rezolvare evidentă”, explică MWR, care a contestat în instanţă avizul de mediu acordat proiectului minier.

Proiectul minier propus la Certej va implica utilizarea a 26.448 de tone de cianură de sodiu pe o perioadă de 16 ani de activitate. Proiectul prespune construirea a trei baraje de arocamente, cel mai înalt urmând să fie de 160 de metri. Suprafaţa minieră de la Certej se află la 10 kilometri în linie dreaptă de oraşul Deva.

Reamintim ca la Certej a avut loc unul din cele mai mari tragedii de mediu din România. În 1971, în jur de 300.000 de metri cubi de steril acid s-au revărsat din iazul de decantare şi au înghiţit şase blocuri, un cămin cu 30 de camere şi patru locuinţe individuale. 89 de persoane au murit, în numai 15 minute.