Miliţiile instalează haosul în noua Libie

Războiul din Libia s-a terminat acum jumătate de an, dar ţara este în continuare un bolnav cu simptome care ameninţă să o trasforme într-o nouă Somalie. Este ceea ce avertizează numeroşi analişti ca urmare a haosului şi violenţei care s-au instalat după căderea lui Gaddafi, scrie luni ziarul La Razon. Guvernul interimar, Consiliului Naţional de Tranziţie, este incapabil să facă faţă nevoilor de bază ale populaţiei. Miliţiile armate şi şefii tribali impun legea în diferite zone ale ţării şi se fac vinovate de episoade de epurare etnică şi de încălcare a drepturilor omului sub ochii autorităţilor. Între timp, banii promişi pentru reconstrucţie nu ajung în ritmul sperat.

'Cultura erei lui Gaddafi rămâne vie în ţara mea', denunţă Mahmud Jibril, fost ministru în lunile de război. Amnesty International a consemnat 'oroarea' trăită în centrele de detenţie libiene, unde tortura pare o practică obişnuită. Un alt coşmar post-Gaddafi este marea cantitate de arme venită în timpul războiului şi care au rămas în mâinile populaţiei. Guvernul, ajutat de ONU, nu poate să le recupereze. Răzbunările împotriva anumitor segmente ale populaţiei a fost de asemenea denunţată de ONG de la sfârşitul războiului. La Tawargha, cu o amplă populaţie de culoare s-a declanşat o persecuţie împotriva acestui colectiv, considerat loial lui Gaddafi şi promotor, potrivit miliţiilor, al asediului de la Misrata.

În localitatea sudică Kufra s-au produs peste o sută de asasinate şi de ciocniri între triburi în februarie. 'Guvernul s-a arătat incapabil să oprească valul de violenţă provocată de grupurile armate', a declarat Diana Eltahawy, de la Amnesty International. Săptămânile trecute au izbucnit noi episoade de violenţă la Kufra soldate cu zece morţi. Un cartier locuit de etnicii de culoare a fost atacat cu mitralierele de miliţiile arabe, spune Eltahawy. În oraşul Sabha au murit peste 150 de persoane victime ale violenţei grupurilor armate, o populaţie deja discriminată de regimul Gaddafi.

'Guvernul nu controlează ţara, nu avem poliţie şi o armată puternică pe teren, prin urmare este firesc să se producă încălcări ale drepturilor omului din partea diferitelor grupuri', adaugă Jibril, venit în Europa în căutarea banilor pentru reconstrucţie. Este o zonă bogată în petrol (80% din rezervele ţării) care a făcut parte din Imperiul Otoman. În ultimele luni a crescut tendinţa federalistă, după marginalizarea ca număr de reprezentanţi în Adunarea constituantă - 60 de membri faţă de 180 oferiţi pentru Tripolitania - cealaltă mare regiune a ţării unde îşi are sediul guvernul central.

'În Cirenaica există temerea ca estul să fie marginalizat', cum s-a întâmplat şi în vremea lui Gaddafi, fapt ce explică protestele, dar nu este vorba de întreaga populaţie ci doar de un mic grup', spune Jibril. Autorităţile din Cirenaica au cerut boicotarea alegerilor din 19 iunie din care va emana Adunarea constituantă. Libia se confruntă cu mari probleme şi în extracţia de petrol, un produs cheie pentru economia ţării care nu a reuşit să revină la cifra de 1,6 milioane de barili pe zi de dinaintea conflictului. Cu paşi mici se obţin progrese mici. Recent, autorităţile au recuperat controlul asupra aeroportului din Tripoli, care se afla sub supravegherea miliţiei Zintan de la căderea dictatorului.

După două deceni, libienii vor fi convocaţi la urne la 19 iunie. În această zi vor fi aleşi 200 de membri ai unei Conferinţea Naţionale însărcinată cu formarea unui guvern de tranziţie şi o comisie care va redacta constituţia. Autorităţile au revocat zilele trecute interzicerea partidelor religiase. Ceea ce nu vor putea face formaţiunile este să accepte donaţii venite din ţări străine, o manevră menită să frâneze escaladarea Fraţilor Musulmani, bine organizaţi în exterior.