Meta încheie programul de verificare a faptelor pe Facebook. Ce trebuie să ştiţi

Meta a încheiat programul său de verificare a faptelor, printre alte schimbări majore. Iată ce trebuie să ştiţi.

„Prea părtinitor din punct de vedere politic”

Meta a introdus programul de verificare a faptelor în 2016, după ce Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale din acel an. După alegeri, CEO-ul Mark Zuckerberg a spus că va colabora cu „organizaţii respectate de verificare a faptelor” pentru a reduce dezinformarea pe Facebook. La scurt timp, programul de verificare a faptelor a fost lansat oficial, compania exprimându-şi convingerea că „oferirea unui context suplimentar poate ajuta oamenii să decidă pentru ei înşişi ce să creadă şi ce să distribuie.”

Organizaţiile care făceau parte din program, inclusiv Snopes, aveau capacitatea de a analiza postările. Dacă se consideră că o postare conţinea informaţii false, aceasta era marcată, însoţită de o notă de verificare a faptelor, sau ştearsă.

„După ce Trump a fost ales pentru prima dată în 2016, mass-media tradiţională a vorbit neîntrerupt despre cum dezinformarea era o ameninţare pentru democraţie. Am încercat, de bună credinţă, să răspundem acestor îngrijorări fără a deveni arbitri ai adevărului, dar verificatorii de fapte au fost prea partinici politic şi au distrus mai multă încredere decât au creat, mai ales în SUA”, a spus Zuckerberg într-un video pe 7 ianuarie.

Joel Kaplan, alt director al companiei, a afirmat într-o declaraţie că intenţia programului era ca experţi independenţi să ofere mai multe informaţii despre postările virale, astfel încât oamenii să poată judeca singuri ce citesc.

„Asta nu a fost modul în care s-au desfăşurat lucrurile, mai ales în Statele Unite. Experţii, ca oricare altă persoană, au propriile lor prejudecăţi şi perspective. Acest lucru s-a văzut în alegerile făcute de unii privind ce să verifice şi cum. În timp, am ajuns să avem prea mult conţinut verificat care era perceput de oameni drept un discurs politic legitim şi dezbatere. Sistemul nostru a ataşat apoi consecinţe reale, sub forma unor etichete intruzive şi a reducerii distribuţiei. Un program destinat să informeze a devenit prea adesea un instrument de cenzură”, a scris el.

Tranziţia către modelul X

Meta a copiat unele funcţii ale platformei de socializare X, fostă Twitter, în ultimii ani. Threads de la Meta, iniţial introdusă ca o aplicaţie de mesagerie video, a fost ulterior reconfigurată pentru a servi drept platformă de tip X pentru gânduri exprimate pe scurt. Zuckerberg a lansat şi o versiune premium după lansarea Twitter Blue de către Elon Musk.

Ultima intervenţie a Facebook este înlocuirea programului de verificare a faptelor cu o funcţie de note comunitare inspirată din modelul X, bazată pe utilizatori.

„Vom renunţa la verificatorii de fapte şi îi vom înlocui cu note comunitare, asemănătoare cu X”, a spus Zuckerberg.

Kaplan a declarat că abordarea X a funcţionat.

„Ei împuternicesc comunitatea să decidă atunci când postările sunt potenţial înşelătoare şi necesită mai mult context, iar oamenii dintr-o gamă largă de perspective decid ce fel de context este util pentru ceilalţi utilizatori. Credem că acest lucru ar putea fi o modalitate mai bună de a realiza intenţia noastră originală de a oferi oamenilor informaţii despre ceea ce văd—şi una care este mai puţin predispusă la părtinire”, a spus el.

Musk a apreciat dezvoltarea.

„Este grozav”, a scris Musk pe X.

Solicitarea de note

Notele comunitare pe X utilizează colaboratori care oferă evaluări ale anumitor postări pe care le consideră înşelătoare.

Pentru a fi ataşată unei postări, o notă propusă trebuie să fie aprobată de contributori „care, uneori, au fost în dezacord în evaluările lor anterioare”, conform X.

„Acest lucru ajută la prevenirea evaluărilor unilaterale.”

Chiar şi unele dintre postările lui Musk au primit note comunitare.

X declară explicit că nu se bazează pe profesionişti, ci pe oameni obişnuiţi drept contributori valoroşi.

Zuckerberg a spus în 2016, înainte de a introduce programul de verificare a faptelor, că Facebook s-a bazat istoric pe utilizatori pentru a ajuta compania să înţeleagă ce este fals şi ce nu este, dar că problema devenise atât de complexă încât era necesară colaborarea cu grupuri de verificare a faptelor.

Executivii se întorc acum la utilizatori, spunând că notele vor depinde de utilizatorii contribuabili. Programul Meta nu va controla nici care note vor apărea, potrivit lui Kaplan. Notele care au acordul „între oameni cu o gamă largă de perspective” vor apărea public.

Laudele vin—cu o oarecare opoziţie

Unii au criticat această dezvoltare.

„Decizia Meta de a încheia verificarea faptelor va accelera dezinformarea care se răspândeşte rapid pe platformele noastre digitale, distorsionând şi mai mult realitatea şi subminând democraţia noastră”, a spus senatorul Michael Bennet (D-Colo.).

Angie Drobnic Holan, director al Reţelei Internaţionale de Verificare a Faptelor, ai cărei membri au lucrat la programul Meta, a precizat într-o declaraţie postată pe X că schimbarea „va afecta utilizatorii de pe reţelele sociale care caută informaţii precise şi de încredere despre vieţile lor cotidiene şi interacţiunile cu prietenii şi familiile lor.”

Pe de altă parte, Musk nu a fost singurul care a lăudat schimbările.

„Primul Amendament protejează alegerile editoriale ale companiilor de social media referitoare la conţinutul de pe platformele lor. Dar este un lucru bun dacă platformele încearcă voluntar să reducă părtinirea şi arbitraritatea atunci când decid ce conţinut să găzduiască—mai ales când promit utilizatorilor o cultură a libertăţii de exprimare, aşa cum face Meta”, a declarat Ari Cohn, consilier principal pentru politică tehnologică al grupului de libertate de exprimare FIRE, pentru The Epoch Times, într-o declaraţie trimisă prin e-mail.

„O zi grozavă pentru libertatea de exprimare! Se pare că Meta urmează în sfârşit exemplul lui Elon Musk şi lasă americanii să ia decizii pentru ei înşişi”, a scris deputatul Randy Weber (R-Texas) pe X.